Ce spun specialiștii despre harta zonelor seismice întocmită de Ministerul Dezvoltării: „Puteau să ne întrebe și pe noi”. Cât de periculoase sunt clădirile neexpertizate din România

După cutremurul din 1977, în urma căruia mii de persoane au murit, zeci de mii au fost rănite și sute de clădiri s-au prăbușit, populația trăiește într-un continuu stres privind un seism major ce ar putea zgudui, din nou, țara noastră. În acest context, Ministerul Dezvoltării a realizat o listă a zonelor seismice periculoase din România. Totuși, specialiștii nu sunt prea încântați de felul în care această hartă a fost întocmită.

Harta Ministerului Dezvoltării, subiectul fierbinte al momentului

Pentru a preîntâmpina pierderile de vieți omenești în cazul unui cutremur, autoritățile încearcă să pună la punct un set de măsuri specifice în ceea ce privește clădirile cu risc seismic ridicat.

Primul pas, anunțat recent de ministerul Dezvoltării, este întocmirea unei hărți cu localitățile vizate din punct de vedere seismic. Această hartă îi va ajuta și pe locuitori să știe cât de riscant este locul în care locuiesc. De asemenea, și autoritățile locale sunt ajutate să afle unde trebuie investiți bani pentru consolidări.

„Guvernul ăsta nou sper să fie mai serios decât celelalte în privința consolidărilor. Nu pot să spun ce încredere am pentru că timpul este foarte scurt. În orice caz, harta aceea pusă pe site-ul Ministerului Dezvoltării, mă duce cu gândul la Codul p 100-1, Codul de proiectare seismic, seamănă foarte mult. Puteau să ceară de la Institut, pentru că avem, în cadrul proiectului RoRisc, elaborate niște hărți de risc seismic, foarte sugestive, exprimate calitativ, în care nu punem doar niște cifre”, explică seismologul Mihai Diaconescu, pentru FANATIK.

Digi24.ro

Anamaria Gavrilă a chemat poliția, susținând că e agresată de jurnaliști. Polițiștii au sancționat-o însă tot pe ea

Seismologii nu au încredere în noua hartă

Specialiștii sunt, însă, sceptici cu privire la eficiența acestei hărți. Întrebați de FANATIK cum a fost concepută harta, adică pe baza căror studii și cercetări din teren, reprezentanții Ministerului Dezvoltării au răspuns: „Harta interactivă a fost realizată cu scopul de a facilita identificarea eligibilității la programele de consolidare seismică finanțate de MDLPA. Procesul de elaborare și publicare a hărții nu a presupus studii noi sau analize din teren, ci s-a bazat doar pe datele din Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”. Cu alte cuvinte, harta nu a beneficiat și de expertiza seismologilor sau de date reale, din teritoriu, lucru confirmat și de expertul de la INFP.

„Sunt niște chestii tehnice pe care le înțeleg numai specialiștii. Nu toți care lucrează în domeniul seismologiei sau construcției înțeleg ce înseamnă. Numai cei ce lucrează strict în domeniul riscului seismic. Că așa când vezi că locuiești într-o zonă cu risc seismic ridicat, îți dai seama că trebuie să ai casa consolidată și bine pusă la punct. Dar mă rog, asta a fost opțiunea lor. Puteau să ne întrebe și pe noi. Noi lucrăm pe date reale, pe care nu toți le au”, a replicat Diaconescu.

Digisport.ro

A jucat în Champions League și la naționala României, iar acum e taximetrist! Câștigă maximum 20 de lei pe cursă

Planul guvernului pentru expertizare și consolidare

Primele pe lista Ministerului Dezvoltării în ceea ce privește consolidarea sunt școlile, spitalele, blocurile de locuințe și clădirile publice vechi. Pentru a se ști cu precizie ce clădire trebuie consolidată, este nevoie de expertize concrete și rapide. Acestea ar urma să fie realizate din fondurile puse la dispoziție de minister.

În cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat au fost semnate 66 de contracte de finanțare, în valoare de 1.126.198.835 de lei. Dintre acestea, 7 contracte pentru blocurile de locuințe, au o valoare de 258.497.594,34 de lei. În ceea ce privește școlile, au fost semnate 30 de contracte de finanțare, în valoare totală de 845.218.081,52 lei. Pentru spitale au fost semnate două contracte, în valoare totală de 15.370.151,27 de lei. Aceste date au fost transmise de Ministerul Dezvoltării. Se vor face, suplimentar, consolidări și din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Este vorba despre 39 blocuri de locuințe și 165 clădiri publice.

Dacă ne referim la București, dintre toate contractele semnate, doar 11 blocuri de locuințe și trei școli sunt finanțate pentru consolidare. Situația este cu atât mai gravă, cu cât 80% din numărul total de unități administrativ-teritoriale ale României au fost incluse pe harta riscului seismic. Atât această hartă, zonele cu grad de accelerație a terenului mai scăzut, cât și alte detalii, pot fi accesate pe pagina Ministerului Dezvoltării.

Când vom avea un cutremur mare

La momentul actual, autoritățile nu au în vedere posibilitatea unui cutremur care să afecteze masiv România. Totuși, măsurile de precauție sunt mai mult decât necesare pentru că, deși nu știm când se va întâmpla, știm sigur că un seism tot va lovi țara noastră la un moment dat, după cum spun chiar și specialiștii.

„Probabilitatea apariției unui seism major este dată de faptul că un cutremur peste 7 nu a mai avut loc din 1990. Într-un timp destul de scurt, adică 10 – 15 ani, cel mai probabil va avea loc un cutremur major. Adică peste 6,5, care poate să afecteze clădirile care au suferit pagube la celelalte cutremure și nu au fost consolidate. E ca picătura chinezească. Acționează, acționează, până când cade”, mai explică specialistul.

Un cutremur este generat de eliberarea bruscă a energiei acumulate în rocile subterane. Asta face ca solul să se miște sau chiar să se deformeze. Și deși auzim tot mai des de cutremure, puțini știu cum sunt clasificate, de fapt, riscurile seismice în care sunt încadrate clădirile. Principalele criterii sunt anul de construcție, materialele folosite și istoricul seismic al zonei. Aceste clase de risc sunt importante pentru stabilirea normelor de construcție, dar și pentru prioritizarea lucrărilor de reabilitare și consolidare.

Care sunt clasele de risc seismic

Există patru clase de risc seismic. Clădirile considerate sigure sunt încadrate în clasa IV. Un lucru mai puțin cunoscut este că nu există clădiri lipsite de risc seismic, ci doar clădiri expertizate și clasificate într-una dintre categorii. De asemenea, există și clădiri al căror risc seismic nu se cunoaște din cauza lipsei expertizării.

Cele patru clase de risc seismic, introduse prin Ordonanța 20/1994, sunt:

• R1 (Clasa Rs I): Clădiri cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare;
• R2 (Clasa Rs II): Construcții care pot suferi degradări structurale majore, dar cu stabilitatea puțin probabilă a fi afectată;
• R3 (Clasa Rs III): Clădiri care pot prezenta degradări structurale minore, fără a afecta semnificativ siguranța;
• R4 (Clasa Rs IV): Construcții așteptate să aibă un răspuns seismic similar celui al clădirilor proiectate conform normelor actuale.

De obicei, clădirile R1 au la intrare o bulină roșie, care anunță faptul că imobilul este supus unui risc seismic ridicat. Din păcate, unii vânzători demontează aceste buline pentru a le vinde mai ușor.

Prețurile pentru blocurile R2 și R3 sunt, de regulă, mai mici cu circa 20 – 30% decât alte imobile din aceeași zonă. Acest lucru este cauzat de faptul că băncile refuză să ofere credite ipotecare pentru proprietăți din astfel de blocuri. Deși financiar sunt mai accesibile, ele nu sunt sigure și pot fi cumpărate, în majoritatea cazurilor, doar cu bani lichizi.

Un alt aspect este că acest tip de clădiri nu pot fi asigurate. Aceeași situație este și în cazul clădirilor aparent solide care nu sunt expertizare recent.

Câte blocuri sunt expertizate corect

Din păcate, România este expusă unui risc seismic ridicat. Un motiv este faptul că, după anul 2000, rata expertizării clădirilor din București și din țară a scăzut dramatic. Și asta din cauza problemelor întâmpinate de proprietari la vânzare. Bucureștiul, de pildă, este capitala europeană cea mai expusă la un viitor cutremur de magnitudine mare ce ar putea lăsa urmări serioase. În cazul unui seism de o magnitudine apropiată de cel din 1977, peste 31.000 de clădiri din România ar putea să se prăbușească.

În Capitală există o mare discrepanță între blocurile încadrate în clasele R1 sau R2 și cele neexpertizate. Asta se întâmplă în cartiere precum Colentina, Pantelimon și Drumul Taberei, unde clădiri identice sunt fie clasificate diferit, fie sunt lacune în procesul de evaluare seismică.

Consolidarea unui bloc cu risc seismic reprezintă un proces complex. Acesta implică demolarea parțială a pereților, construirea de noi stâlpi de susținere și grinzi din beton. Amploarea lucrărilor se prelungește pe circa un an, timp în care locatarii sunt relocați în apartamente asigurate de primărie.

Câte clădiri cu risc seismic ridicat există în București

Potrivit unei liste detaliate publicate de AMCCRS în 2022, în București există 363 de clădiri încadrate în Clasa Rs I. Multe dintre ele au fost propuse spre demolare sau expertizate în urmă cu 6-7 ani.

În Clasa Rs II existau 373 de imobile, multe blocuri fiind încadrate în această clasă de risc în urmă cu aproape un deceniu. În Clasa Rs III erau 116 blocuri, situația fiind similară cu imobilele menționate anterior. Aceeași listă arată că doar 10 blocuri din București erau încadrate în Clasa Rs IV, adică sunt cele mai sigure. 101 clădiri au fost atunci recent consolidate.

Cifrele arată diferit în 2025. Potrivit tabelului actualizat realizat de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și consultat de FANATIK, 412 de clădiri din București sunt încadrate în R1. Ultimele expertize au fost făcute în 2023 – 2024.

În R2 există 473 de clădiri, în R3 146 și în R4 doar 10. Consolidate au fost 120 de clădiri din totalul celor expertizate. 143 de clădiri nu sunt încadrate în categoria de urgență sau clasă de risc corespunzătoare și 1.501 clădiri din București sunt încadrate în categorie de urgență, dar nu sunt încadrate în vreo clasă de risc seismic corespunzătoare.

Un program destinat special consolidărilor clădirilor cu risc seismic a fost aprobat în perioada 2022 – 2023, însă rezultatele propriu-zise nu sunt încă vizibile. De aici și teama oamenilor și a specialiștilor, care deși știu că locuiesc într-un bloc vechi, speră să nu fie afectați de un seism puternic.