Ce taxe noi negociază PNL și PSD pentru acoperirea găurii de la buget. „Victimele colaterale sunt, ca și anul trecut, românii de rând”

Majorarea accizelor pentru carburanți, creșterea TVA până la 22%, creșterea impozitelor pentru micro-întreprinderi și pe dividende dar și reducerea cheltuielilor prin eliminarea voucherelor de vacanță pentru unii bugetari și introducerea contribuțiilor de sănătate pe bonurile de masă sunt doar câteva dintre măsurile negociate în aceste zile de PNL și PSD.

Noi taxe și impozite pentru români

Pentru a doua oară de la începutul anului, și la mai puțin de un an de la ultimele majorări fiscale introduse de Guvernul Ciucă, coaliția PSD-PNL caută noi surse de bani pentru echilibrarea bugetului. Problema a venit acută odată cu rocada la guvernare, atunci când noul ministru al finanțelor, liberalul Marcel Boloș a atras atenția că dacă România nu se încadrează în ținta de 4,4% deficit, atunci vor fi oprite fondurile europene de coeziune.

Acesta a propus eliminarea facilităților fiscale de care se bucură angajații din sectoarele IT (scutiți de impozitul pe venit), construcții și agricultură (scutiți de impozit pe venit și contribuția la sănătate, plus reducere la contribuția la pensii), susținând că fără eliminarea lor Guvernul nu se poate încadra în ținta agreată cu Comisia Europeană. Uniformizarea codului fiscal a fost o măsură cerută atât de către Consiliul Fiscal, dar și de către studiile Băncii Mondiale sau FMI, studii pe care România a plătit 8 milioane de euro. Măsura este în continuare susținută de către PNL, care vrea eliminarea măsurilor treptat, pe o perioadă de doi ani.

Ministrul liberal al finanțelor a propus și majorarea TVA-ului până la 22% și creșterea accizelor la carburant, însă potrivit G4media, în acest moment măsurile sunt respinse de către premierul Marcel Ciolacu. Pe de altă parte, social-democrații ar analiza eliminarea TVA-ului de 5% pentru termine (deci scumpirea prețului la căldură iarna viitoare), majorarea TVA până la 19% pentru anumite produse ce beneficiau de o cotă redusă de 9% (cum ar fi mâncarea pentru animale).

Digi24.ro

Prima reacție a lui Nicușor Dan, după ce Anamaria Gavrilă i-a cerut să facă un control psihiatric

Alte măsuri vizează noi impozite pentru mediul privat, în special IMM-uri, o nouă majorare a impozitului pe dividende până la 10% și eliminarea TVA-ului redus de 9% pentru Horeca. PSD a mai propus și un impozit de 1% pentru clădiri rezidențiale a căror valoare cumulată depășește 500.000 euro, majorarea taxelor pe viciu, precum și un impozit de 1% pentru companiile cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro, toate acestea însă, refuzate de către liberali. În schimb, PNL a propus eliminarea voucherelor de vacanță (pentru bugetarii cu salarii mari) și introducerea CASS pe tichetele de masă.

Gaura de la buget de 20 de miliarde

Reamintim că această panică fiscală apărut în luna martie, atunci când ministrul PSD al finanțelor, Adrian Câciu, anunța o gaură la bugetul de stat de 20 de miliarde lei. Problema venea de la modul defectuos în care fusese construit bugetul de stat, ministerul anticipând greșit creșterea încasărilor la buget în conformitate cu anul 2022. Atunci încasările au explodat însă ca urmare a creșterii inflației, care a depășit și pragul de 16%, însă încetinirea acesteia a dus la prăbușirea încasărilor bugetare.

Digisport.ro

Au făcut înconjurul lumii! Ce a scris presa internațională, după apariția imaginilor fără precedent de la Arena Națională

Guvernanții au intervenit repede și au declarat întâi că această gaură de la buget e de doar 5 miliarde, iar apoi că ea de fapt nu există și că se bazează doar pe niște estimări greșite. A urmat apoi, în aprilie, așa numita ordonanță a austerității, unde Guvernul se angaja să rezolve problema reducerii cheltuielilor cu 5 miliarde în principal prin reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 10% și reducerea unor posturi la stat.

Totuși, execuția bugetară la finalul lunii mai arăta un deficit de 2,3% din PIB, de aproape 37 miliarde lei. Neoficial, deficitul ar fi atins deja pragul de 3% în luna iunie, iar majoritatea analiștilor economici vorbesc de un deficit de cel puțin 6% pentru finalul anului. În aceste condiții, pentru a se încadra în ținta de 4,4%, Guvernul trebuie să crească veniturile/ reducă cheltuielile cu 1,6%, adică cu puțin peste 20 de miliarde lei. Altfel spus, gaura de 20 de miliarde a lui Câciu a rămas tot acolo.

Cea mai proastă măsură, majorarea TVA

Dintre toată măsurile negociate în cadrul coaliției, economiștii sunt de părere că cea mai nefastă ar fi majorarea TVA-ului la 22%, cel mai probabil cu păstrarea cotei reduse la alimentele de bază. Avocatul în fiscalitate, Gabriel Biriș, nota într-o postare pe pagina sa de Facebook că toate măsurile discutate nu sunt decât niște cârpeli de moment, care nu rezolvă problema bugetară, însă sublinia că majorarea TVA-ului este „o propunere extrem de toxică”.

„Pare că decidenții noștri nu au învățat nimic din pățania din 2010, când TVA a crescut brusc la 24%. Toți specialiștii sunt unanim de acord că acea creștere a accentuat pe termen scurt criza și a făcut mult mai dificilă revenirea ulterioară. Acea măsură, chiar dacă a adus mai mulți bani la buget (din care 2 miliarde euro au fost risipiți prin fraudele de la ANRP), a dus la explozia evaziunii, GAP-ul de TVA crescând semnificativ”, a notat acesta.

Consultantul financiar Adrian Negrescu subliniază și el că majorarea TVA-ului riscă să producă o serie de efecte perverse, prin creșterea economiei subterane, care în final să conducă la scăderea veniturilor bugetare.

„Atâta timp cât ei nu au făcut niște studii de impact legate de măsurile astea, nu putem decât să ne uităm în istoria recentă, la criza precedentă atunci când TVA-ul a fost majorat la 24%. Atunci, această măsură a dus la creșterea încasărilor în primele două trei luni, însă ulterior nu au făcut altceva decât să ducă economia într-o recesiune și mai puternică decât ar fi trebuit să fie.

Trăim într-un teritoriu extrem de imprevizibil, și impredictibilitatea deciziilor fiscale, aceste măsuri anunțate de pe o zi pe alta, și joaca de-a impozitele și taxele nu fac altceva decât să inhibe consumul, să-i determine pe români să caute soluții, iar creșterea evaziunii fiscale va fi una dintre aceste consecințe. Deja evaziunea fiscală în România este la 17 miliarde de euro. În ritmul ăsta nu vom face decât să creștem evaziunea, firmele să evite să-și plătească taxele iar românii să caute soluții să cumpere mai ieftin. Și ghiciți de unde vor cumpăra mai ieftin, de pe piața neagră”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

De altfel, zilele trecute asociația producătorilor și importatorilor de băuturi spirtoase, Spirits România, arăta într-un comunicat de presă că, în condițiile în care autoritățile au în discuție o nouă majorare a accizelor pe băuturile alcoolice, în primele șase luni ale anului 2023 încasările la bugetul de stat din acciza la alcool etilic au scăzut cu 2,6%. Asta, în condițiile în care în anul 2022 acciza pentru băuturi a fost majorată cu 11%.

Economistul Bogdan Glăvan este și el de părere că majorarea TVA este cea mai proastă măsură posibilă din întreg pachetul discutat. El subliniază însă că este și cea mai facil de implementat politic, existând riscul ca negocierile din coaliție să meargă pe măsura asta tocmai pentru că are costurile politice cele mai mici.

„În momentul ăsta nu există o soluție bună, iar cea mai proastă soluție este creșterea TVA-ului per ansamblu. Sper să nu se ajungă aici, însă, din păcate, ea este și cea mai facilă politic. Alte măsuri, precum eliminarea excepțiilor, sunt mai greu de făcut politic. Stimulentele politice funcționează de așa măsură încât legile date sunt pentru grupurile de interese.

Ori, când afectezi un grup de interese foarte coagulat vei întâlni o opoziție majoră. În schimb, e ușor să treci o măsură unde toată lumea e afectată, dar nimeni nu se dă jos din pat să protesteze. N-am văzut niciodată o grevă a consumatorilor că s-a scumpit uleiul. Dar o grevă a agricultorilor de exemplu vedem des”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan care susține că singura speranță pentru evitarea acestei măsuri sunt presiunile de la Comisia Europeană care vrea eliminarea facilităților fiscale.

În opinia acestuia măsurile negociate acum în coaliție sunt lipsite de o perspectivă pe termen lung, motiv pentru care problemele fundamentale vor rămâne nerezolvate. Mai mult, efectele perverse ale acestor măsuri vor adânci unele dintre probleme.  „Dacă vorbim de efecte perverse, putem adăuga aici și faptul că majorarea veniturilor va încuraja statul să cheltuie mai mulți bani. Practic vor crea probleme pe viitor. Exact asta a făcut anul trecut. A strâns foarte mulți bani și a angajat 15.000 de oameni”, a spus economistul Bogdan Glăvan.

De altfel, potrivit datelor MF, în mai 2023, numărul de angajați la stat este de 1.283.709, cu peste 20.000 mai mulți decât erau la începutul anului 2022.

Taxe noi, prețuri mai mari

Aceste discuții privind majorarea taxelor și impozitelor vin chiar cu câteva zile înainte ca măsurile privind ieftinirea alimentelor prin plafonarea adaosului comercial, măsura în care și-a investit energiile premierul Ciolacu imediat după preluarea funcției, să intre în vigoare. Analiștii economici notează că cel mai sigur efect al noilor măsuri va fi creșterea generală a prețurilor, în condițiile în care este avută în discuție și majorarea accizelor la carburanți.

„În tentativa de a se salva de la un deficit mai mare decât ținta asumată în fața Comisiei Europene, practic, statul ne sacrifică. Și ne sacrifică atât pe noi, persoane fizice, cât și companiile așa cum a făcut-o în 2022 – crescând inflația. Și vă dau doar unul dintre elementele care va genera acest fenomen – creșterea accizelor la carburanți, luată în calcul în cadrul acestui plan de măsuri fiscale. Asta va duce clar la creșterea prețurilor și te întrebi care este viziunea statului român în ceea ce privește partea asta de carburanți. Anul trecut ni se spunea că aceste prețuri nu trebuie să crească și vedea cu acea compensare de 50 de bani la litru, iar acum, la numai câteva luni distanță, ni se spune că vor crește accizele și deci prețul la pompă.

Toate celelalte măsuri converg spre aceeași țintă a Guvernului de a crește inflația, de a crește prețurile și de crește astfel încasările statului din taxe și impozite. Statul se salvează la fel cum a făcut-o în 2022, umflând prețurile cu victime colaterale. Iar victimele colaterale sunt, ca și anul trecut, românii de rând care plătesc tot ceea ce se întâmplă în momentul de față”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

Echilibru imposibil fără taxe noi

Mai multe voci au declarat deja în spațiul public că în acest moment bugetul nu poate fi echilibrat doar prin reducerea cheltuielilor bugetare, în condițiile în care între 2/3 și 70% din acestea reprezintă salarii și pensii. Pe de altă parte, e greu de văzut și de unde vor putea face autoritățile tăierile necesare pentru acoperirea găurii de la buget. Spre exemplu, impactul bugetar al voucherelor de vacanță este de 1,5 miliarde lei, însă coaliția vrea să le taie doar pentru anumite categorii de bugetari.

Totuși, unii economiști subliniază că Guvernul nu a fost niciodată serios până acum cu privire la reducerea acestor cheltuieli. În opinia lor, toată problema actuală cu gaura de la buget este una creată tocmai pentru a masca deficitul prin estimarea veniturilor, și cu atât mai imoral ca aceasta să fie suportată de către toți românii prin creșterea costului vieții.

„Bugetul a fost construit pe niște premise false. A fost prognozate niște cheltuieli care nu aveau nicio legătură cu încasările statului. Nu ne rămâne decât ca, din pixul premierului Ciolacu, să tăiem din aceste cheltuieli prognozate încât să ne descurcăm cu banii pe care-i avem. E ca într-o familie, mi-am propus să câștig mai mult în anul acesta, dar dacă nu reușim ce facem atunci?

Tăiem cheltuielile. Statul trebuie să-și reducă cheltuielile, care pe bunuri și servicii creșteau cu 14%. Da, dacă vom merge în continuare pe actuala lege a bugetului, nu va fi suficientă reducerea cheltuielilor. Fără amendarea acestei legi vom merge în continuare en fanfare către un deficit de 6% care ne va duce în situația de a pierde fondurile europene”, a mai declarat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

Măsuri miopice, ce nu rezolvă problema

Problema esențială, subliniată de mulți economiști de luni întregi, este că măsurile discutate acum de către autorități sunt doar cârpeli de moment, fără a include măsuri care să rezolve dinamica bugetară de fond. Profesorul Bogdan Glăvan este de părere că o explicație pentru modul în care autoritățile par să fie nevoite să vină la fiecare trei luni cu noi măsuri fiscale stă în faptul că se guvernează într-un orizont de timp foarte scurt.

„Orizontul de timp al Guvernului este foarte mic. Am văzut, un an jumate până la rotativă, acum un an jumate până la alegeri, dar de fapt e mai puțin pentru că începe campania electorală. Se guvernează miopic, cu ochii pe un orizont de timp foarte scurt și atunci acesta este rezultatul. Mai trec două trei luni și mai descoperim că avem deficit excesiv, un lucru ce putea fi anticipat cu mult timp înainte.

E un stil de a guverna care urmărește oferirea de paliative pe termen scurt, dar care te lasă mai șubred pe termen lung. Noi suntem aici tocmai din cauza chiar acestor guvernanți. Sunt aceeași care au adoptat excepții peste excepții, pensii speciale peste pensii speciale”, a declarat acesta pentru FANATIK.

În opinia acestuia și aceste măsuri se înscriu în același registru al măsurilor cu viziune pe termen scurt, care nu afectează dinamica fundamentală din economie. De altfel, execuția bugetară după 5 luni a arătat o creștere cu 24% a cheltuielilor comparativ cu anul 2022, în timp ce veniturile au înregistrat o creștere de doar 14%.

„Problema fundamentală și motivul pentru care aceste măsuri nu sunt bune, este că ele nu rezolvă situația bugetară pe termen lung. Rezolvă acum, pe termen scurt, situația bugetară, pentru că aduc mai mulți bani la buget. Dar, pe termen lung, soldul bugetar este dat de dinamica cheltuielilor și a veniturilor. Ori, câtă vreme noi nu facem nimic în legătură cu dinamica cheltuielilor și câtă vreme dinamica veniturilor este doar temporar sporită prin majorarea impozitelor, atunci evident că pe termen lung nu-ți va ajuta acest echilibru. După asta rămânem cu același stat nereformat, cu oameni care pleacă din țară”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.

În opinia acestuia, măsurile negociate în prezent între PNL și PSD reprezintă doar o cosmetizare a bugetului. Practic, la fel ca anul trecut când inflația a majorat încasările, aceste noi taxe și impozite vor aduce pe moment noi venituri însă problema va reveni mai devreme sau mai târziu. Ce lipsește de pe agenda Guvernului sunt măsurile de eliminare e ineficiențelor statului, de privatizare a companiilor de stat, măsuri care să ofere o creștere reală a economiei pe care să se bazeze creșterea veniturilor bugetare.

„Se vede foarte bine acum că anul trecut nu a existat o consolidare bugetară. A existat una contabilă. Tocmai ăsta este paradoxul acestor măsuri de creștere a presiunilor fiscale. De fapt, e o consolidare bugetară doar pe hârtie. Și anul trecut, că am avut inflație, Guvernul a colectat mai mult, deci ar fi trebuit să fie fericiți. Dar, ce descoperim anul ăsta? Că, de fapt, s-a evaporat, că inflația dispare încetul cu încetul și noi suntem iar în fundul gol. Am făcut o cosmetizare pe hârtie și de aceea anul acesta o să avem un deficit mare, iar acum trebuie să înlocuim inflația cu taxele. 

Mergem înainte cu același gen de măsuri miopice care nu au dus nicăieri, și peste un an sau trei o să stăm iar să cugetăm ce altă măsură e necesară. Nu avansăm nicăieri, pentru că ele doar cosmetizează bugetul”, a mai declarat Bogdan Glăvan, pentru FANATIK.