Ce trebuie să facă România după drona prăbușită pe blocul din Galați. Expert în securitate: „Să ne uităm la exemplul Poloniei”

S-a dat alerta în Galați în noaptea de joi spre vineri, 29 mai 2026, în jurul orei 2.00 dimineața. Locuitorii au primit un mesaj RO-alert, iar imediat au auzit o bubuitură puternică. O dronă rusească a lovit un bloc de locuințe. Ulterior, a izbucnit și un incendiu, iar aproximativ 70 de persoane au fost evacuate. Două persoane au fost rănite. Expertul în securitate Cristian Barna a spus pentru FANATIK ce ar trebui să facă România ca un incident similar să nu mai aibă loc.

Dronă rusească prăbușită pe un bloc de locuințe din Galați: în ce stare sunt victimele

Incidentul a avut loc în zona Stirex din Galați, acolo unde drona Geran 2 rusească, dezvoltată pe modelul dronei iraniene Shahed, a provocat un incendiu la etajul 10 al unui bloc de locuințe. În urma evenimentului, circa 70 de persoane au fost evacuate, iar două au fost rănite. Specialiștii SRI au anunțat că încărcătura explozivă de pe dispozitiv s-a detonat complet. Pompierii s-au prezentat la fața locului și au lichidat incendiu.

„În cursul nopţii de 28 spre 29 mai, Federaţia Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România. Una dintre aceste drone a intrat în spaţiul aerian al României, fiind urmărită de radare până în zona de sud a municipiului Galaţi şi s-a prăbuşit pe acoperişul unui bloc de locuinţe, impactul fiind urmat de un incendiu”, a transmis MApN.

Ulterior, Ministerul Sănătății a anunțat că cele două victime, care se aflau în apartamentul incendiat, sunt în stare stabilă. Este vorba despre o femeie în vârstă de 53 de ani, care a fost internată  la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi, secţia de Chirurgie Plastică, şi care prezintă arsuri de gradele I şi II la picioare, cu retenţie de corp străin (sticlă) şi de un băiat de 14 ani, internat la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ‘Sf. Ioan’ Galaţi, secţia de Chirurgie, având arsuri la antebraţe, fără probleme respiratorii.

Digi24.ro

Ucraina va cere 20 de miliarde de dolari de la aliați înainte de summitul NATO: „Vrem ca Rusia să ardă și mai tare”

„Ambii pacienţi sunt momentan internaţi în spitalele menţionate pentru investigaţii medicale şi tratament de specialitate. Menţionăm că pacienţii sunt stabili şi nu se pune problema unui transfer către o altă unitate sanitară”, a precizat ministerul.

Digisport.ro

Apariție rară: Consuelo Matos, lângă Adrian Mutu și actuala lui soție! Cum arată fosta parteneră a ”Briliantului” la 53 de ani

De ce nu a fost doborâtă drona. Anunțul MApN

Reprezentaţii Ministerului Apărării Naţionale (MApN) au făcut un anunț cu privire la incidentul din Galați. Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim a precizat, într-o conferință de presă, faptul că au fost aplicate procedurile prevăzute pentru astfel de situaţii, inclusiv alertarea şi decolarea aeronavelor aflate în serviciul de luptă Poliţie Aeriană, respectiv două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Feteşti şi un elicopter IAR 330 Puma SOCAT.

„Piloţii aeronavelor au fost autorizaţi să angajeze ţinta aeriană în condiţii de siguranţă pentru populaţie şi pentru obiectivele din zonă. Drona care a provocat incidentul de la Galaţi a fost descoperită la ora 1 şi 46 de minute la 19 km est de Reni. A intrat în spaţiul aerian la României la ora 1 şi 52 de minute, a fost pierdută de pe radar la ora 1 şi 56 de minute, parcurgând circa 10 kilometri în spaţiul aerian naţional. Decizia de angajare a unei ţinte aeriene se bazează pe informaţii confirmate şi pe o evaluare permanentă a situaţiei operaţionale din zona”, a afirmat Maxim.

De asemenea, generalul a menționat că pentru luarea unei decizii privind doborârea unei drone este „extrem de scurt”. „În cazul dronelor de mici dimensiuni care zboară la altitudini reduse şi cu viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare, ameninţări aeriene şi luarea unei decizii de angajare şi de combatere este uneori extrem de scurt. Decizia pilotului de a angaja sau nu o dronă ostilă în spaţiul arian naţional este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor. Eventuala angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranţa populaţiei şi a infrastructurii.

În multe situaţii, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, dronă despre care, la acel moment, nu aveam informaţii dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înşelare. Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă”, a mai spus Gheorghe Maxim.

Ce ar trebui să facă România pentru a evita incidente similare

FANATIK a luat legătura cu expertul în securitate Cristian Barna. Acesta ne-a explicat ce ar trebui să facă România pentru a evita incidente similare pe viitor. Astfel, țara noastră ar putea să meargă pe modelul Poloniei și să semneze un acord de securitate cu Ucraina.

„Din punctul meu de vedere, am putea să ne uităm la exemplul Poloniei. Polonia, care în iulie 2024, după ce s-a confruntat cu situații similare, a semnat unul dintre multele acorduri de securitate cu Ucraina și în acel acord au prevăzut faptul că Ucraina le va permite să angajeze o țintă care se îndreaptă spre teritoriul Poloniei, chiar de deasupra teritoriului Ucrainei, în condiții evidente de protejare a vieții și proprietății cetăților Ucrainei. Asta ar putea fi unul dintre elemente”, a explicat expertul.

De asemenea, al doilea lucru pe care România ar putea să-l facă după incidentul din Galați ar fi trecerea în revistă a capabilităților antidronă care deja se produc pe teritoriul României și care ar putea fi folosite.

„Lăsăm la o parte investiția care a fost anunțată de a cumpăra 30 de drone prin programul SAFE, care totuși vor ajunge în România numai în 2027. Deci părerea mea e că ar trebui să înțelegem sau autoritățile ar trebui să înțeleagă că trebuie să acționeze acum, nu să aștepte să implementeze proiecte care au termen de finalizare în 2027, 2028 sau așa mai departe. Deci cred că decizia ar fi să interogheze, să spunem așa, Ministerul Apărării Naționale facilități, care pot fi fie achiziționate urgent, fie deja existente și implementate urgent pentru a dezvolta apărarea antidronă în sensul în care de data asta să poată să existe și o intervenție mult mai clară și clar o investiție mult mai serioasă. Dacă vedem că e a doua oară când se întâmplă în Galați, nu este clar că trebuie să mutăm și acolo, să spunem, capabilități de monitorizare și de interceptare mult mai serioase?”, a mai punctat expertul în securitate Cristian Barna.

Întrebat dacă ar trebui să se facă modificări, din nou, pe partea de legislație ca lucrurile să se desfășoare mult mai repede iar reacția de răspuns să fie una mult mai rapidă și mai eficientă pentru a evita situații similare, Cristian Barna a menționat că ar trebui să se modifice elemente care nu au fost schimbate încă, în ceea ce privește permisiunea de doborâre a dronelor. Acesta a menționat că deja au fost făcute schimbări, în urmă cu câteva luni, însă dacă sunt necesare anumite modificări acestea trebuie făcute de urgență.

Președintele Nicușor Dan a convocat o ședință CSAT

Președintele Nicușor Dan a anunțat că a avut o convorbire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe această temă și a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a discuta implicațiile „celui mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”.

„Gândul meu se îndreaptă, în primul rând, către persoanele rănite, către familiile lor și către locatarii care au trăit clipe îngrozitoare în propriile lor case. Le mulțumesc pentru calmul cu care au răspuns acestei situații și îi asigur de tot sprijinul statului român. Caracterul fără precedent al evenimentului impune un răspuns ferm, coordonat și pe măsură – la nivel național, aliat și internațional.

Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni.

Forțele Armate Române au acționat respectând procedurile care au fost stabilite pentru astfel de situații, având ordinul ferm de a doborî drona de îndată ce condițiile ar fi permis o astfel de operațiune fără riscul producerii de victime sau distrugeri la sol”, se arată în anunțul președintelui.