Ce trebuie să faci de Sfinții Constantin și Elena ca să ai noroc și sănătate tot restul anului. Respectă cu strictețe aceste reguli Sfinte

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt cunoscuți drept cei care au eliberat creștinismul și au interzis jertfele sângeroase. Constantin și mama sa au stabilit în perioada Imperiului Roman ca ziua de duminică să fie declarată liberă, fiind cinstiți cu mare fast pe 21 mai. Pentru a le merge bine tot anul românii păstrează în această zi câteva obiceiuri.

Ce trebuie să faci în ziua în care sunt cinstiți Sfinții Împărați Constantin și Elena pentru a avea noroc și sănătate

De-a lungul veacurilor credincioșii de pretutindeni au păstrat câteva obiceiuri și tradiții pentru a avea noroc și sănătate până la finalul anului. Românii păstrează, la rândul lor, obiceiuri pe care le urmează cu sfințenie pentru  avea o vară și o recoltă bogată.

Ziua de 21 mai este o sărbătoare încărcată cu datini în funcție de fiecare zonă a țării. Așa se face că în această zi este foarte important să mergi la slujba de la Biserică și să dai de pomană pentru cei care au plecat dintre noi.

De asemenea, o tradiție veche spune că este bine să ai în locuință bujori îmbobociți și lămâiță pentru a avea voie bună și liniște în casă. Totodată, este indicat să dai cu anghiasmă în colțurile casei pentru a alunga spiritele rele.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Tradiții pe care trebuie să le păstrezi pentru a avea noroc și sănătate restul anului:

1. Potrivit calendarului popular această zi mai este numită și Constantin Graur sau Constantinul Puilor, fiind o sărbătoare a păsărilor de pădure
2. În unele zone ale țării se păstrează datina numită „Sperietoarea vrăjitoarelor” ceea ce înseamnă că oamenii se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas de lapte pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui. Oamenii bat cu linguri de lemn în vasele în care fierb de obicei laptele pentru a speria vrăjitoarea
3. Tot în această zi ciobanii măsoară cantitatea laptelui obținut de la oi și notează într-un carnet „Răbojul sporului”. Acest lucru se păstrează pentru a nu se risipi sporul casei, iar vrăjitoarele să nu aibă puterea de-l fura
4. În popor se mai amintește de faptul că în ziua de Constantinul Puilor este ultima zi în care se semănă porumb, ovăz şi mei. Tot ce se seamănă după această zi se va usca
5. Tot astăzi păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului
6. Pentru a avea sănătate unul dintre membrii familie trebuie să ducă la slujba de la Biserică flori de lămâiță, pâine și dulciuri făcute în casă pentru a fi împărțite ulterior
7. În unele zone ale țării se obișnuiește ca țăranii să aprindă un foc mare, numit Focul Viu, pentru a sta în jurul lui, ferindu-se astfel de forțele răului. Prin acest foc se trec și oile pentru a fi ferite de boli cât timp stau la stână.