Ce trebuie să faci în a treia zi de Paște dacă vrei bunăstare și belșug în viață

Pentru creștinii ortodocși, tradițiile și obiceiurile continuă și în a treia zi de Paște. FANATIK îți spune ce trebuie să faci în această zi de sărbătoare dacă vrei bunăstare și belșug în viață.

Tradițiile de Înviere sunt respectate de foarte mulți oameni. Sunt însă multe persoane pentru care obiceiurile din cea de-a treia zi de Paște sunt mai puțin cunoscute.

A treia zi de Paşte mai este numită și Marţea Albă din Săptămâna Luminată, o zi în care, de-a lungul istoriei, s-au păstrat o serie destul de importantă de tradiții, cu o mare însemnătate pentru creștini.

Ce trebuie să faci în a treia zi de Paște pentru bunăstare și belșug în viață

Datinile din vechime spun că, în această zi, femeile din multe zone rurale dau de pomană pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu, în amintirea celor trecuţi în nefiinţă. În schimb, este permisă ciocnirea ouălelor ”dos cu dos”, precum şi ”coastă cu coastă”.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

În unele zone ale ţării, în a treia zi de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor nu numai pască, ci şi colaci sau vin. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.

Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ, așa cum mai este numită pâinea de împărtășanie, sfințită în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna precedentă, cea a Patimilor.

Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

În unele zone mai exista şi o credinţă potrivit căreia firimiturile care rămâneau de la mesele de Paşti era bine să fie păstrate. Îngropate, din ele ar răsări o planta numită cucoană sau maruncă, plantă bună de pisat şi de pus în băutură atunci când o femeie vroia să facă copii.

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Lucrurile care nu trebuie făcute în Marțea Albă

Odinioară, în ultima zi a Paștelui, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată ”Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.

Pe de altă parte, la sate, în Marțea Albă, se păstrează o serie importantă de obiceiuri care prevăd lucrurile care nu se fac niciodată în această zi. În caz contrar, anul poate fi unul cu probleme.

Astfel, gospodarii nu trebuie să lucreze. Ba mai mult, nu se spală, nu se calcă, nu se face curat în locuință.

Ce urmează după ultima zi de sărbătoare din Săptămâna Luminată

După a treia zi de Paște intrăm în Miercurea din Săptămâna Luminată, cea care poartă numele de ”Sfânta Mercure”, dar în popor i se spune ”nunta şoarecilor”. În prima zi de miercuri de după Paște bărbaţii se întorc să muncească la câmp, însă femeilor le este interzis să facă acest lucru.

Conform tradiţiei, nu este bine să munceşti de ”nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă. În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri şi vineri sunt zile cu „hărţi”, adică există dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului.