Ce trebuie să știe românii care primesc și nu declară la ANAF o moștenire în bani

Care sunt informațiile pe care trebuie să le știe românii care primesc și nu declară la ANAF o moștenire în bani. Cum procedează Fiscul pentru a-i verifica pe acești contribuabili.

Informații importante pentru românii care primesc și nu declară la ANAF o moștenire în bani

În 2024, una dintre țintele declarate, dar și de mare actualitate, îl reprezintă controlul marilor averi de către ANAF. În acest an, anumite categorii de venituri și de persoane urmează să facă obiectul verificărilor Fiscului. Specialiștii de la Deloitte au oferit mai multe lămuriri legate de noua situaţie fiscală.

Experții financiari spun că procedura de verificare a situației fiscale personale, adică etapa în care autoritatea fiscală stabilește veniturile impozabile ale contribuabilului supus controlului, este extrem de importantă.

Cei de la Deloitte vin cu exemplul unei persoane fizice în cazul căreia au fost identificate anumite riscuri de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în baza analizei de risc pe care autoritatea fiscală a derulat-o la un anumit moment dat.

Digi24.ro

Trump, discuție „aprinsă” cu premiera Danemarcei despre Groenlanda. A fost descris drept „agresiv” și amenințător

Inițial, Fiscul are obligația să trimită contribuabilului o notificare de conformare pentru a îi oferi acestuia posibilitatea de a preveni materializarea respectivelor riscuri.

Contribuabilului i se acordă un termen de 30 de zile pentru a depune declarațiile fiscale lipsă sau pe cele rectificative sau pentru a prezenta explicații cu privire la motivele pentru care consideră că nu datorează respectivele impozite, din varii rațiuni fiscale (spre exemplu, obținerea unor venituri neimpozabile sau scutite etc.).

Dacă riscurile fiscale nu au fost înlăturate, va începe verificarea. În consecință, persoana în cauză are obligația să depună o declarație de patrimoniu și de venituri detaliată, în termen de 60 de zile de la primirea avizului de inspecție, însoțită de documente justificative.

”În acest punct subliniem că este esențial ca declarația să fie bine pregătită, întrucât reprezintă fundația pe care organele fiscale încep să reconstituie situația patrimonială și fiscală a persoanei și, ulterior, de la caz la caz, stabilesc veniturile impozabile”, scriu specialiștii Deloitte, citați de Adevărul.

Digisport.ro

ADIO, Rangers! Ianis Hagi și-a ales viitoarea destinație

Ce se întâmplă dacă primești și nu declari o moștenire în bani

Cea mai folosită ”armă” a ANAF este metoda sursei și utilizării fondurilor. Fiscul merge pe această pistă atunci când există indicii că persoana fizică verificată a avut cheltuieli mai mari decât veniturile.

Această analiză are ca punct de pornire evidențierea cheltuielilor din perioada verificată, a utilizării diferitelor sume de bani (spre exemplu, finanțarea societăților deținute prin împrumut-acționar) și cu determinarea veniturilor din surse identificate (cum ar fi salarii, dividende sau alte încasări care, sub o formă sau alta, au făcut obiectul raportării către o autoritate/instituție de stat – spre exemplu, primirea unor sume de bani cu titlu de moștenire, care va fi fost raportată fiscal de către notarul public).

După această inspecție, în cazul în care cheltuielile din perioada analizată sunt mai mari decât totalul veniturilor din surse identificate, rezultă că persoana fizică a dispus și de alte sume pentru a efectua respectivele cheltuieli.

În absența identificării lor precise de către contribuabil și de către autorități, aceste sume se vor constitui cel mai probabil în venitul suplimentar considerat a fi provenit din surse neidentificate. În prezent, acest venit se impozitează cu 16% în prezent. Valoarea impozitării ajunge la 70% după 1 iulie 2024, conform noilor reglementări.