Ce urmărește, de fapt, Donald Trump de la întâlnirea din Alaska cu Vladimir Putin. Analistul Ștefan Popescu: „Nu se referă exclusiv la Ucraina”

Donald Trump se va întâlni cu Vladimir Putin vineri, 15 august 2025, în Alaska, iar marea întrevedere este privită cu groază și speranță de o lume întreagă. Presa internațională spune că s-ar putea decide definitiv soarta războiului din Ucraina, dar lucrurile nu sunt chiar atât de clare.

La ce să ne așteptăm de la întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin care va avea loc în Alaska. Nu doar Ucraina e în discuție!

Analistul de politică externă Ștefan Popescu face lumină în privința întâlnirii dintre Trump și Putin și explică momentul ales pentru acest tête-à-tête, contextul în care Trump își dorește anumite negocieri.

Popescu ne-a declarat că deși Trump îl amenință pe Vladimir Putin cu sancțiuni, în spatele acestor arătări a pisicii lucrurile sunt destul de bine stabilite. De altfel, pentru întâlnirea din Alaska s-au făcut pregătiri serioase în spate, fiind angrenați experți din diverse domenii, căci, în opinia analistului politic, nu doar Ucraina va fi pe masa discuțiilor.

Ce intenții are, de fapt, Trump, în spatele amenințărilor la adresa lui Putin

„La umbra retoricii de tipul ”Vladimir, mă dezamăgești, în curând voi adopta sancțiuni necruțătoare la adresa Federației Ruse” observăm o continuare a procesului de negociere dintre Statele Unite și Rusia, proces început după instalarea lui Donald Trump la Casa Albă și continuat fără întrerupere până astăzi. 

Digi24.ro

De ce nu poate elita de la Kremlin să-l înlăture de la putere pe Putin și ce poate face Occidentul ca să grăbească prăbușirea regimului

Astfel, summitul din Alaska nu este un eveniment organizat spontan, ci este rodul unui proces mai lung. Acest summit reprezintă numai o secvență de imagine, căci adevărata negociere nu se poartă atunci când șefii de state se întâlnesc, ci este pregătită sigur cu concursul și sub îndrumarea leadership-ului politic, dar este pregătită la nivel de experți, de echipe tehnice. Există o dorință profundă din partea Casei Albe ca ultimul mandat și cel prin care își propune să marcheze istoria Donald Trump să nu fie sub semnul războiului din Ucraina, un război despre care nu ezită de fiecare dată să afirme că l-a moștenit de la administrația precedentă, Biden”, este analiza făcută de Ștefan Popescu înaintea marii confruntări dintre Trump și Putin, în exclusivitate pentru FANATIK.

Digisport.ro

Cristi Chivu i-a lăsat fără cuvinte pe italieni, după festivitatea de premiere: ”M-au tras și m-au împins. Eu nu am vrut”

De asemenea, Ștefan Popescu a spus că Trump se focusează acum pe principalul rival economic de pe planetă, China, atenția lui fiind îndreptată spre zona Pacificului. Aici amintește cât de complexe sunt interesele Statelor Unite, care în planurile sale de reindustrializare au bătut pe la ușile bogaților din țările arabe. Prima vizită oficială a lui Trump în afara țării sale a fost efectuată, de altfel, într-o țară arabă.

SUA, interesate mai degrabă de China și Pacific și de investițiile arăbești. Ucraina devine un subiect tot mai puțin interesant pentru americani

„În același timp, prioritatea Statelor Unite ale Americii este reprezentată de China, de Indo-Pacific, de noile teatre care se deschid geopoliticii precum spațiul extra-atmosferic, inteligența artificială, spațiul arctic, de teatre care rămân fundamentale pentru poziția Statelor Unite în lume precum Orientul Mijlociu și îndeosebi zona Golfului, care a fost și prima destinație externă a președintelui Donald Trump după revenirea la Casa Albă, 13-16 mai, când a vizitat Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, țări care  susțin obiectivul fundamental de reindustrializare a SUA, vorbim de 1.000 de miliarde de dolari, investiții din zona Golfului în economia americană.

Acesta e contextul. Americanii au dat deja un semnal de dezangajare față de Ucraina. Schema indirectă de livrare de echipamente militare către Ucraina, care presupune o livrare către partenerii europeni, care plătesc facturile și la rândul lor europenii le livrează Ucrainei, e un prim-pas care semnifică din punct de vedere politic dorința de a se dezangaja. În același timp, trebuie să fim conștienți că negocierea dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă nu se referă exclusiv la Ucraina, este mult mai amplă”, ne-a mai istorisit Ștefan Popescu.

Scenarii post-negocieri Trump-Putin: „Ucraina nu este Afghanistanul unde talibanii au continuat acțiuni militare împotriva occidentalilor”

Este, așadar, stabilită soarta ucrainenilor pe la spatele lui Zelenski? Ce se întâmplă dacă Putin și Trump bat palma cu privire la ce se va întâmpla cu războiul? Ștefan Popescu spune că acest lucru e mai puțin probabil și asta deoarece trebuie să se țină cont și de poziția ucrainenilor. Situația nu e încă încheiată, mai ales că vecinii noștri beneficiază de sprijin din partea țărilor europene. Totuși, Popescu a pus pe masă câteva scenarii și care sunt dilemele la care ar trebui să se găsească răspunsuri în eventualitatea în care anumite lucruri se vor adeveri sau nu.

„Situația ucraineană nu este încheiată, deoarece Ucraina are propria ei autonomie de decizie. Poziția ucraineană este susținută de o coaliție de state europene și, prin urmare, Statele Unite nu au capacitatea singure să influențeze cursul evenimentelor. Altfel spus, în cazul în care există posibilitatea ca Ucraina, susținută de europeni, să respingă eventuala înțelegere dintre SUA și Rusia, războiul continuă.

În cazul în care războiul continuă, întrebarea care se pune este dacă Statele Unite vor rămâne angajate în războiul din Ucraina sau se vor retrage. Dacă se vor retrage se pun alte întrebări: sunt europenii capabili să substituie asistența militară a Statelor Unite ale Americii? Și, evident, întrebarea referitoare la capacitatea în materie de resurse umane ale Ucrainei de a continua războiul luni  și poate chiar ani. Să nu uităm că Ucraina este un stat cu structuri sociale moderne. Ucraina nu este Afghanistanul unde talibanii au continuat acțiuni militare împotriva occidentalilor vreme de 22 de ani”, a completat Ștefan Popescu, pentru FANATIK.

Cedarea de teritorii, posibilitate reală?

Se va ajunge la cedarea de teritorii pentru pace? Ștefan Popescu a mărturisit că în mod cert această variantă de încetare a războiului va fi pusă în dezbatere la negocieri, dar nu crede că vreun lider ucrainean va semna așa ceva.

„Ideea cedării de teritorii, ca ipoteză în negocierile cu Federația Rusă, este avansată de toți actorii implicați direct sau indirect în procesul de negociere: atât de SUA, care au exprimat-o limpede, de Federația Rusă, direct interesată, de țările europene și chiar și de către ucraineni, asta neînsemnând că și doresc să recunoască juridic cedarea. Eu nu cred că un lider ucrainean și-ar pune semnătura pe un tratat care ar consfinți un rapt teritorial. Asta nu înseamnă că nu fac obiectul unei discuții. Rămâne de văzut care sunt prioritățile părții ucrainene. Așa cum am văzut în conferința recentă a lui Zelenski, există un interes fundamental de a se obține un armistițiu”, ne-a precizat Popescu.

„Oamenii se îngrijorează și se simte această tensiune”

În final, analistul de politică externă ne-a mai spus că este firească preocuparea românilor legată de ce se întâmplă în Ucraina, asta deoarece nici situația economică nu este una tocmai roz, iar o continuare a războiului accentuează grijile de zi cu zi.

„E o criză multiplă. Avem războiul din Ucraina, apoi avem tensiunile din Orientul Mijlociu, care au culminat cu un război de 12 zile aproape în toată regula, având în vedere geografia locului, a fost aerian, între Israel și Iran. Există criza economică europeană, toate țările sunt afectate într-o măsură mai mare sau mică, și există și problemele interne din România. Se creează acest climat de îngrijorare, iar războiul din Ucraina accentuează aceste îngrijorări, temerile românilor, mai ales că apar tot felul de informații.

Procesul de negociere dintre SUA și Federația Rusă trezește în noi amintiri dureroase pe care le-au trăit bunicii noștri. Întrebarea e dacă vor ajunge rușii la frontierele României sau vor rămâne în continuare departe? Oamenii se îngrijorează și se simte această tensiune din societatea românească. Există și un sentiment de solidaritate cu suferințele poporului ucrainean: empatie, un sprijin la nivelul statului, care se observă din pozițiile exprimate la toate nivelurile, indiferent de cine a fost în 2024 la putere sau ce administrație a fost”, a încheiat Ștefan Popescu.