Ce urmează după succesul lui ”Viktor Orban al Bulgariei” în alegerile de la vecini. Fost ministru de externe, despre Rumen Radev: „Cred că e riscant”

Victoria categorică obținută de coaliția „Bulgaria Progresistă”, condusă de Rumen Radev, în alegerile parlamentare anticipate care au avut loc în țara vecină deschide un nou capitol politic într-o țară măcinată de instabilitate cronică. Cu un scor care depășește 44% din voturi și o posibilă majoritate confortabilă în Parlament, rezultatul pare, la prima vedere,  o gură de oxigen pentru un sistem politic blocat. Dar, dincolo de cifre și entuziasmul momentului, întrebarea firească e ce urmează?

Rumen Radev, ”Viktor Orban al Bulgariei”, triumf categoric la alegerile din 19 aprilie

Contextul este unul destul de complicat. Bulgaria a trecut prin opt rânduri de alegeri în doar cinci ani, iar neîncrederea în clasa politică a rămas ridicată, chiar dacă prezența la vot, situată între 46% și 48%, indică o ușoară revitalizare a implicării civice. Rumen Radev a vorbit chiar despre o „victorie împotriva apatiei”, dar a admis că este „doar primul pas” într-un proces mult mai lung de reconstrucție a încrederii.

În acest peisaj, comparațiile nu au întârziat să apară. O parte a presei și a analiștilor s-au grăbit să-l eticheteze pe liderul bulgar drept un Viktor Orban al regiunii, sugerând o posibilă orientare eurosceptică sau chiar o apropiere mai mare de Federația Rusă. Fostul ministru de externe Adrian Cioroianu atrage atenția că astfel de paralele sunt, cel puțin în acest moment, premature.

„E limpede că electoratul bulgar a fost dezamăgit de celelalte partide. Scorul e mai mare decât se așteptau observatorii și, în al doilea rând, cred că trebuie să așteptăm să vedem care sunt acțiunile următoare, pentru că aceste alegeri cred că nu rezolvă criza”, a declarat Cioroianu, în exclusivitate pentru FANATIK.

Digi24.ro

Giorgia Meloni, în lenjerie intimă,  într-o serie de imagini generate cu AI

Sunt corecte comparațiile cu Orban? Adrian Cioroianu: „Sunt instrumente de lucru mai curând. Să vedem ce va face în mod concret”

De altfel, cheia întregii situații stă tocmai în pașii următori. Victoria electorală nu echivalează automat cu stabilitatea guvernamentală, iar Bulgaria are deja un istoric recent care confirmă acest lucru. Rămâne de văzut dacă Radev va reuși să coaguleze o majoritate funcțională și, mai ales, ce compromisuri va fi dispus să facă pentru a o obține.

Digisport.ro

VIDEO ”Donald Trump a batjocorit o fetiță în Biroul Oval”. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„În ce măsură va alcătui un guvern, ce guvern va fi… Deocamdată, sigur, știm informațiile din presă, că avem de-a face cu un om mai eurosceptic. Unii l-au numit un Viktor Orban al Bulgariei, dar aceste comparații de multe ori sunt instrumente de lucru mai curând. Să vedem ce face în mod concret”, explică fostul ministru de externe, pentru FANATIK.

Rezultatele alegerilor care au avut loc duminică, 19 aprilie, indică un parlament relativ concentrat, cu doar câteva formațiuni care ar urma să depășească pragul electoral. În acest context, negocierile pentru formarea guvernului ar putea fi mai simple față de anii anteriori, dar nu neapărat lipsite de tensiuni. Deja, liderul GERB, Boiko Borisov, a transmis un mesaj de încredere, felicitându-l pe Radev și sugerând disponibilitatea pentru dialog, însă cu rezerve clare.

Europa, confortabilă sau deranjată de victoria lui Radev?

Radev însuși a spus că este pregătit pentru „toate opțiunile”, semn că nu exclude nici alianțe neobișnuite, nici formule de compromis. Totuși, chiar și cu o majoritate aparent solidă, întrebările legate de direcția politică rămân deschise.

Una din cele mai sensibile teme este relația Bulgariei cu Uniunea Europeană. Într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să mențină unitatea blocului comunitar în fața multiplelor crize, orice semnal de euroscepticism este atent monitorizat.

Adrian Cioroianu subliniază că reacțiile din interiorul Uniunii nu sunt uniforme, contrar percepției publice. „La Bruxelles există oameni politici de toate nuanțele. Unii se bucură, alții nu se bucură. Evident că fostul președinte, actualul câștigător, nu era cunoscut ca fiind vreun liberal, asta e limpede. Nu înseamnă că Bruxelles vorbește pe o singură limbă”, afirmă acesta.

Diversitatea de opinii reflectă, de fapt, realitatea politică a Uniunii Europene, unde interesele naționale și ideologice se întrepătrund constant, uneori chiar violent la nivel de discurs și propagandă în campaniile electorale. Inclusiv în interiorul Comisiei Europene există nuanțe și diferențe de abordare.

„Dacă ne referim doar la Comisia Europeană și la Ursula von der Leyen, trebuie spus că și doamna von der Leyen este tot om politic. Sunt și alți oameni politici acolo care se bucură de rezultatele alegerilor din Bulgaria”, mai spune Cioroianu.

Cioroianu: „Eticheta de pro-rus trebuie verificată prin fapte”

În acest context, etichetele aplicate noului lider bulgar devin mai degrabă instrumente retorice decât analize solide. Termeni precum „antieuropean” sau „pro-rus” sunt frecvent utilizați în dezbaterea publică, dar, în opinia fostului ministru, aceștia trebuie validați prin acțiuni concrete.

„Eticheta de antieuropean sau de pro-rus trebuie verificată prin fapte, să vedem ce anume va face dacă va avea un guvern stabil”, punctează el. Rezultatele alegerilor din Bulgaria are, în mod inevitabil, ecouri și în România, după șocul recent produs de alegerea contracandidatului lui Orban, Peter Magyar, în Ungaria.

Cioroianu atrage atenția că nu ar trebui să ne pripim cu privire la descrierea relației dintre România și Bulgaria după scrutinul din 19 aprilie. O spune deoarece, până la formarea noului guvern de la vecini, țara noastră trebuie să își lămurească situația politică, știut fiind faptul că PSD urmează să își retragă sprijinul politic pentru cabinetul Bolojan.

Relația României cu noul guvern de la Sofia, complicată de propriile noastre probleme

„Cred că noi avem propriile noastre probleme. Până să ajungem să colaborăm cu viitorul guvern din Bulgaria, noi trebuie să ne lămurim ce guvern vom avea în România”, spune el. Observația vine într-un moment în care și politica internă este marcată de incertitudini, negocieri complicate și lipsită de consens. În acest sens, situația din Bulgaria nu este neapărat despre direcția politică, ci despre volatilitatea electoratului și despre consecințele fragmentării opiniei publice.

„Din punctul ăsta de vedere, cred că e riscant să tragem concluzii cu privire la viitorul Bulgariei din moment ce nu ne înțelegem aici noi între noi. Fiecare electorat e răspunzător, până la urmă, de voturile pe care le dă”, adaugă fostul ministru.

În esență, ceea ce s-a întâmplat în Bulgaria reflectă o tendință mai largă, vizibilă în mai multe state europene: o combinație de oboseală față de elitele politice tradiționale, dorință de schimbare și, uneori, o deschidere către alternative considerate, până de curând, marginale.

„La noi, ca la Bruxelles, unii se bucură, alții nu”

Rămâne de văzut dacă victoria lui Rumen Radev va marca începutul unei noi etape de stabilitate sau dacă va reprezenta doar un episod într-o criză politică prelungită. Deocamdată, optimismul este temperat de realitate, iar provocările sunt multiple.

Pe termen scurt, formarea guvernului va fi testul decisiv. Pe termen mediu și lung, adevărata miză va fi capacitatea noii puteri de a reconstrui încrederea cetățenilor și de a oferi soluții concrete la problemele economice și sociale.

Pe termen scurt, formarea guvernului va fi testul decisiv. Pe termen mediu și lung, adevărata miză va fi capacitatea noii puteri de a reconstrui încrederea cetățenilor și de a oferi soluții concrete la problemele economice și sociale: „La noi în politică se întâmplă ca la Bruxelles: unii se bucură de rezultate, alții nu”.