News

Ce va face Iohannis cu legea avertizorilor de integritate, criticată de CE. „Riscăm condiționarea banilor europeni”

Președintele Iohannis poate retrimite Parlamentului legea avertizorilor de integritate, lege criticată de Comisia Europeană, dar acceptată unanim de către CCR
13.07.2022 | 19:22
Ce va face Iohannis cu legea avertizorilor de integritate criticata de CE Riscam conditionarea banilor europeni
Moment crucial pentru Klaus Iohannis privind derapajele din justiție. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

În ziua în care Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizările formulate de către USR privind legea avertizorilor de integritate, Comisia Europeană a publicat raportul pe anul 2022 privind statul de drept, raport ce critică chiar forma adoptată de către Parlament.

CCR respinge sesizările formulate de opoziție

Miercuri, CCR a respins cu unanimitate obiecțiile de neconstituționalitate formulate de către USR privind legea avertizorilor de integritate în ciuda faptului că forma acestei legi a fost criticată atât de către parlamentarii opoziției dar și de către societatea civilă care au susținut că, în forma adoptată de către Parlament, legea descurajează în fapt avertizorii de integritate să semnaleze faptele de corupție. În plus, criticii au susținut că legea, în forma adoptată, nu transpune directiva europeană în materie, țara noastră riscând intrarea în procedura de infringement.

ADVERTISEMENT

Din contră, Curtea susține, într-un comunicat de presă, că noile reguli introduse prin această reglementare „nu fac decât să întărească rolul avertizorului de integritate în societate și să îl responsabilizeze în activitatea desfășurată”.

„Stabilirea unei proceduri în realizarea activității de raportare/divulgare publică a informațiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum și delimitarea în funcție de criterii obiective a unor etape aferente acestei activități nu aduc atingere protecției juridice a avertizorului de integritate. Totodată, Curtea a statuat că noua reglementare, stabilind măsuri de protecție, sprijin și reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecție juridică al acestuia”, se arată în comunicatul de presă al CCR.

ADVERTISEMENT

Decizia CCR vine în contextul în care la finalul lunii trecute peste 20 de organizații civice au criticat forma adoptată de către Parlament, susținând că modificările aduse elimină în fapt protecția avertizărilor de integritate, oamenii din interiorul instituțiilor publice și private ce pot semnala faptele de corupție. Acesta organizații au susținut că, în fapt, legea adoptată de Parlament elimină raportarea anonimă, asta deși anonimatul este una din măsurile esențiale de protecție, că aceștia trebuie să aștepte acum trei luni pentru a divulga public încălcarea legii de la data la care au raportat intern abaterile și că, în plus, legea a transpus selectiv directiva europeană în materie.

De altfel, chiar Parchetul European condus la Laura Kovesi anunța într-un comunicat de presă că analizează posibilitatea sesizării Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă această directivă. „Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii”, transmitea Parchetul European.

ADVERTISEMENT

Decizia CCR a fost criticată de către parlamentarii USR susținând că asistăm la acțiunile unei curți subordonate politic actualei puteri, și că singura speranță pentru oprirea acestei legislații o reprezintă instituțiile europene.

„Nu pot să înțeleg încă decizia CCR, nu avem încă motivarea, dar ea vine împotriva directivei europene și riscă să declanșeze o procedură de infringement împotriva țării noastre. Să vedem ce părere o să aibă și organizațiile internaționale, pentru că, din păcate, Curtea își continuă tradiția de decizii cel puțin discutabile și care par să fie subordonate politic prin prisma numirilor care se fac acolo, lipsite complet de garanții privind independența judecătorilor. În acest moment CCR pare total subordonată intereselor politice de o natură sau de alta ceea ce este foarte grav pentru democrația din România. Mai avem în momentul de față niște mecanisme, care sunt în MCV, și de aceea cred că ar fi o greșeală să se renunțe la acest instrument”, a declarat, pentru FANATIK, deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaților.

ADVERTISEMENT

„Așa cum era de așteptat din partea cozilor de topor ale majorității securisto-socialiste din Parlament, CCR a respins astăzi în unanimitate sesizarea USR privind legea care, în pofida titlului, îi protejează pe infractori împotrivă avertizorilor de integritate, nu invers. Pe scurt, asta înseamnă că oamenii care dezvăluie ilegalitățile din instituțiile publice rămân fără protecție în fața represaliilor. Nu vor mai beneficia nici măcar de prezumția bunei credințe. Vor risca amenzi de până la 25.000 de lei, în timp ce autoritățile care-i pedepsesc pentru curajul de care au dat dovadă vor plăti maxim 10.000 de lei.

ADVERTISEMENT

Au scos până și raportarea anonimă, care era absolut esențială. Deci dacă nu va avea nume, prenume și domiciliu, sesizarea va fi aruncată la gunoi. Asta e ca și cum la TV n-ar mai cenzura chipul și vocea celor care vorbesc despre mafie. Efectul ar fi acela că nimeni n-ar mai îndrăzni să spună ceva în condițiile astea”, a susținut și deputatul USR Mihai Badea.

Ce va face președintele Iohannis?

Președintele Iohannis va avea acum pe masa sa, spre promulgare, această lege, însă poate decide să o retrimită Parlamentului spre examinare. De altfel, șeful statului declara săptămâna trecută că parcursul acestei legi nu este încă finalizat și sublinia că este important „să fie o lege bună” în special pentru că transpune o directivă europeană.

„Situația e în evoluție. Parcursul legii nu s-a terminat. Acuma, la momentul când vorbim, legea e la CCR, după care fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine și atunci voi uza de instrumentele de care dispune președintele. Este important să fie o lege bună, care transpune directiva europeană nu doar în litera, ci și spiritul ei. Orice altă discuție a prematură. Sunt convins că în final vom avea o lege care are o formă bună”, a precizat șeful statului.

Mai mult, tot miercuri Comisia Europeană a dat publicității raportul pentru statul de drept, raport în care țara noastră are în continuare o mulțime de critici pe domeniul justiției. Comisia subliniază că deși Secția Specială a fost desființată, au rămas în continuare preocupări legate de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din cadrul sistemul judiciar rămân, faptul că prevederile privind sancțiunile disciplinare aplicate magistraților ridică în continuare probleme în ceea ce privește independența sistemului judiciar, dar și faptul că, în ceea ce privește DNA, competențele acestei direcții au fost reduse ceea ce ar putea avea un efect negativ asupra anchetelor de corupție. În plus, Comisia subliniază și problemele în ceea ce privește legea avertizorilor de integritate și îngrijorările stârnite de forma în care a fost adoptată de către Parlament.

În acest context există posibilitatea ca președintele Iohannis să decidă să retrimită legea în Parlament pentru a fi reanalizată. Laura Vicol, președinta Comisiei Juridice, a precizat că parlamentarii sunt deschiși să re-analizeze textul legii, însă consideră că textul acesteia este unul bun. „Președintele are între atribuțiile sale și pe aceea de a solicita Parlamentului rediscutarea legilor. Sunt sigură că președintele și echipa sa vor analiza actul normativ și domnia-sa va lua decizia care este cea mai potrivită. În final, nu există lege perfectă. Eu cred că forma adoptată de Parlament a actului normativ este una corectă, dar asta nu înseamnă că Parlamentul nu are deschidere totală pentru a discuta orice element dintr-un act normativ sau altul”, a declarat, pentru FANATIK, deputata PSD Laura Vicol.

Experții în domeniu sunt de părere că semnalele venite atât prin raportul privind statul de drept dar și semnalele directe din partea oficialilor europeni au fost clare pe această temă și că România riscă condiționarea fondurilor pentru acest tip de abatere.

„Raportul privind statul de drept vorbește inclusiv despre problema transpunerii directivei privind avertizorii de integritate, inclusiv ultimele modificări, faptul că au fost critici puternice la forma adoptată de către Camera Deputaților. Procesul de adoptare a fost unul extrem de zadarnic, nu doar ce s-a întâmplat în Camera Deputaților, problemele sunt încă de anul trecut din martie, de când au început dezbaterile la ministerul Justiției. Din păcate, toate acestea nu au ajutat absolut deloc. Nici dezbaterile de la minister, nici așa zisele dezbateri din Senat, și cu jurnaliști, și cu societatea civilă și cu avertizori.

Speranța este că președintele a înțeles semnalele date, iar faptul că astăzi avem raportul pe statul de drept cu această specificație că sunt probleme, ar trebui să dea serios de gândit factorilor de decizie. În plus, cred că semnalul dat de președinte în conferința de presă privind această legislație dă de înțeles că ar putea s-o întoarcă în Parlament. Presiunea presei și a societății, dar mai mult și conservația cu vice-președinta Vera Jourova sunt suficiente argumente să-l convingă. Din păcate, ca și în alte cazuri, acesta nu ne poate garanta că legea va fi reexaminată și corectată până la capăt, însă cred că ar fi un semnal important de dat. Sincer, nici parlamentarii nu cred că s-au așteptat să iasă un asemenea scandal public pe acest subiect. În plus, dacă în acest raport de țară ne apar astfel de elemente ele trebuie luate în seamă pentru că mecanismul merge direct la condiționarea banilor europeni pentru aceste abateri”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru, președinta organizației non-guvernamentale Funky Citizens.