Ce vrea PSD să realizeze cu un program economic de 0,1% din PIB. „Au găsit niște mărunțiș și au scos promisiunile astea pentru public”

PNL și PSD, partide cu filosofii economice total diferite, au căzut de acord în această săptămână atât asupra pachetului de reformă administrativă, ce include tăierile dorite de Ilie Bolojan, cât și asupra pachetului de relansare economică. Acesta din urmă este elementul esențial în jurul căruia social-democrații și-au structurat programul de guvernare și reprezintă practic o revenire la programele de stimulare economică.

Programul de relansare economică al PSD: bani și facilități pentru firme

Încă din luna septembrie a anului trecut, PSD și-a făcut public programul de stimulare economică, program ce ar fi trebuit să fie aplicat încă de anul trecut și în acest an. Social-democrații au reușit aprobarea lui în programul de guvernare abia în acest an, după negocierile cu Ilie Bolojan, negocieri în care au acceptat tăierile din administrație dorite de liderul PSD. Dacă în septembrie, atunci când Guvernul căuta cu disperare bani pentru reducerea deficitului, PSD nu preciza sursele de finanțare pentru acest program, acum susține că fondurile există din taxele strânse în ultimul an, odată cu majorarea TVA (care a adus un plus de 12 miliarde de lei).

În septembrie, atunci când a anunțat aceste măsuri de relansare economică, PSD susținea că ținta este ca, în maxim trei ani, România să ajungă la o creștere economică de 3% și la un avans de 5% în cinci ani. „PSD insistă ca deficitul trebuie să fie diminuat ca o urmare firească a unei creșteri economice sănătoase, nu al tăierilor continue de investițiile ce sunt gura de oxigen a mediului de afaceri”, a spus președintele PSD, Sorin Grindeanu. Filosofia din spatele acestui program este simplă: deficitul scade (ca procent) odată cu creșterea economiei, odată cu majorarea PIB-ului, și nu doar prin tăierile de fonduri impuse de premier.

Dacă în anii trecuți măsurile economice promovate de PSD au impulsionat în principal consumul, vezi creșterile repetate ale salariului minim pe economie sau banii pentru recalcularea pensiilor, acum programul social-democraților vizează încurajarea investițiilor. Practic, este vorba de un pachet de sprijin pentru IMM-uri, garanții și granturi financiare pentru investiții. Spre exemplu, economistul de casă al PSD, Cristian Socol, cel care s-a aflat în spatele multora dintre politicile promovate de social-democrați, dădea exemplu de facilități fiscale sub forma deducerilor din impozitul pe profit pe zece ani pentru investiții de peste 20 de milioane euro în industrii strategice.

Digi24.ro

Cum răspunde Moscova la întrebarea dacă va ajuta militar Teheranul

Un alt exemplu sunt stimulentele pentru cercetare și inovare, „cu scopul de a transforma România într-un pol regional de inovare” – adică credite fiscale de 50%, care cresc apoi la 150%, în centre de date și infrastructură de inteligență artificială. Practic, de la România cu sceneta falsă în care premierul Ciucă vorbea cu robotul AI Ion, țara noastră ar urma să ajungă un pol de inovare în AI regional.

Digisport.ro

Gestul neașteptat al iraniencelor în Australia: ”Regimul le-a obligat”. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Câți bani are România pentru relansarea economică a PSD

Câți bani sunt alocați pentru programul de relansare economică al României? Suma vehiculată inițial a fost de circa 2,2 sau 2,4 miliarde de lei – impact bugetar pentru anul 2026. Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare a declarat marți că suma efectivă este de 5 miliarde de euro, însă suma este pentru următorii șapte ani. „Ca sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele”, a spus ministrul, care a precizat că viitoarele criterii pentru schemele de ajutor vor fi stabilite în următoarele 90 de zile, după consultări publice cu antreprenorii și mediul de afaceri.

Practic, în acest moment, Guvernul nu are încă stabilit clar cum vor fi acordați banii sau ce sectoare din mediul privat vor fi susținute efectiv. Asta deși Sorin Grindeanu a spus de nenumărate ori că măsurile programului PSD sunt clar stabilite.

„Măsurile includ credit fiscal majorat și alte facilități pentru stimularea noilor investiții – garanții pentru IMM-uri, amortizare accelerată, deduceri suplimentare pentru investițiile în cercetare-dezvoltare. În aceeași măsură, reprezintă și un gest de reparație morală după ce, în 2025, tot efortul guvernării de a reduce deficitul bugetar s-a făcut cu eforturile populației și firmelor”, spunea acesta la finalul lunii ianuarie.

Ce efect poate avea un program economic de 0,1% din PIB?

La un PIB de referință de 1.800 de miliarde, suma pregătită pentru relansarea economică în 2026 reprezintă circa 0,12 – 0,14% din PIB. Ce impact financiar ar putea avea în realitate asupra economiei? Practic, cu un multiplicator fiscal de 1,2, impactul asupra PIB-ului ar fi de 2,6 miliarde lei – adică dacă banii pe care statul îi bagă în economie prin ajutoare de stat și pe care îi primește înapoi prin veniturile suplimentare la bugetul de stat. Ce ar însemna un plus de 2,6 miliarde lei: o creștere economică de 0,1 – 0,15%!

Economiștii de dreapta susțin că efectele concrete ale programului PSD în economie vor fi nesemnificative. Aceștia susțin că ne aflăm practic în situația în care reluăm aceleași proiecte care nu au dat rezultate în anii trecuți cu speranța că acum lucrurile vor fi diferite.

„Ca efect economic, pe scurt, niciunul. Dată fiind și dimensiunea ei, cu atât mai puțin putem spune că va avea un efect real. Doar dacă ne gândim la fondurile europene pe care le primește România anul acesta și care reprezintă 5% din PIB, adică vorbim de 20 de miliarde de euro. Ce efect să aibă jumătate de miliard. Să nu uităm că 200 de milioane erau doar banii pe care i-a suspendat UE pentru că nu am terminat cu pensiile speciale.

Toate aceste programe nu sunt noi, vorbim de măsuri mai vechi care sunt infuzate cu bani„. Nimeni nu a făcut nicio analiză științifică să arate ce efect au avut, că aceste scheme funcționează cu adevărat. Sunt politici vechi despre care nu știm ce au produs, pentru care se umple pușculița acum. Unicul scop este ca unii să mai pună mâna pe niște ajutoare de stat, niște garanții”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Economiștii subliniază că asistăm acum la reluarea măsurilor care au adus România în situația unui deficit bugetar de 9%. Aceștia spun că practic Guvernul aruncă bani pe fereastră și că, la fel ca în situațiile anterioare, este vorba de politici intervenționiste în care sunt preferate unele firme în dauna altora.

„Acest tip de măsuri ne-au băgat în situația neplăcută în care ne regăsim. Nu are sens să continuăm același tip de abordare. În anii care au trecut a existat o pleiadă întreagă de ajutoare pentru firme de tot felul care nu au produs efectul scontat, fiind accesate doar de unii, nu toți. De aceea cea mai bună măsură este cea de reducere a fiscalității, astfel încât să oferim o reducere de taxe tuturor firmelor și nu ajutoare de stat doar unor firme, pe care le selectăm pe diferite principii, mai mult sau mai puțin transparente. E clar că atât ne putem permite acum, după ce în anii trecuți am aruncat sume imense pe fereastră”, este de părere și economistul Cristian Păun.

În opinia sa, Guvernul vine cu politicile acestea de ajutoare de stat pentru firme, pentru ca apoi, să introducă noi taxe și impozite. Practic, susține acesta, este o politică fără sens.

„Am avut tot felul de scheme din astea de ajutoare de stat pentru IMM-uri, pe care le-am anulat apoi prin tot felul de măsuri fiscale proaste la adresa lor, care le-au dus la insolvență și faliment. Deci statul inițial a pompat bani în aceste firme ca ele să supraviețuiască și apoi a venit și le-a dat cu bâta fiscală în cap. Au fost bani aruncați pe fereastră.

Deocamdată trebuie să temperăm deficitul bugetar, mai ales pe partea de cheltuieli și să evităm alte creșteri de taxe și, dacă spațiul fiscal ne permite, să aducem TVA-ul mai jos, cel puțin pentru anumite categorii de produse. Apoi putem elimina o serie de aberații fiscale, precum taxa pe stâlp sau pe cifra de afaceri, cu care am stresat mediul de afaceri, pe care inițial l-am ținut pe perfuziile ajutoarelor de stat”, a mai declarat profesorul Cristian Păun, pentru FANATIK.

De ce vrea PSD un program economic de 0,1%?

Cum se explică atunci efortul social-democraților, care au promovat acest program luni de zile și au amenințat că nu vor vota bugetul țării dacă Guvernul nu-l va accepta? Economiștii sunt de părere că prin acest pachet politicienii vor să arate electoratului – să creeze impresia – că lucrează și fac ceva, când în fapt aceste măsuri vor avea un efect neglijabil asupra economiei.

„E vorba de o narațiune politică. Fă-te că lucrezi. Populația este afectată de creșterile de taxe, de inflație și toate lucrurile astea, și atunci hai totuși să arătăm că ne pasă. Un fel de polițistul bun – polițistul rău. Evident că nu aveam cum să avem un program de 10 miliarde, au găsit niște mărunțiș și au scos promisiunile astea pentru public.

Întotdeauna există acest stimulent în politică de a inventa niște obiecte fantastice, cum se spune în psihanaliză. Dacă nu sunt marii investitori sau micii investitori se găsește altceva. Sunt niște alibiuri, „să atragem mari investiții” sau ceva similar. La noi e un clișeu, îl repetăm al infinit fără să înțelegem ce vrem, dar apoi ne mirăm că economia băltește. Un mare investitor are un stimulent natural să vină într-o economie care crește. Dacă economia noastră ar fi crescut natural nu am fi avut această discuție. Noi însă am împovărat mare parte a economiei cu taxe aberante și apoi ne văităm că nu avem mari investitori.

Statul are rolul de a oferi bunuri publice și ar fi bine să facă acest rol. Adică, sănătate, educație, justiție, apărare – ar fi bine să le facă pe astea. Nu să aibă sute de companii de stat, nu să stimuleze, să dea nu știu ce ajutoare și alte scheme de subvenții”, a mai declarat profesorul Bogdan Glăvan, pentru FANATIK.