News

Cea mai scumpă campanie electorală din România. Banii care nu au fost incluși în raportările oficiale

18.01.2021 | 16:09
Cea mai scumpa campanie electorala din Romania Banii care nu au fost inclusi in raportarile oficiale
ADVERTISEMENT

Campaniile electorale devin din ce în ce mai costisitoare, iar povara lor nu mai cade pe umerii donatorilor partidelor sau a membrilor plătitori de cotizație, ci pe spezele contribuabililor. Campania de la parlamentarele din toamnă a costat aproape 170 de milioane de lei.

Aproape întreaga sumă va fi suportată din bugetul de stat întrucât,  pe lângă subvenția pentru partidele parlamentare, legislația prevede și rambursarea sumelor cheltuite de partidele care au obținut cel puțin 3% din voturi.

ADVERTISEMENT

Însă cei 170 milioane nu includ banii utilizați în perioda de precampanie, în care partidele au avut cheltuieli importante în ce privește panotajul electoral. Suma este apreciabil mai mare decât cea utilizată în 2016, de 42 milioane de lei

Costurile campaniei electorale, suportate de alegători

Potrivit datelor oficiale ale Autorității Electorale Permanente (AEP), contribuțiile competitorilor electorali au însumat 169.485.000 lei. Sursa principală a acestor bani este finanțarea personală a candidaților, 118.057.000 lei. La rândul său, finanțarea din partea candidaților este înregistrată în trei categorii distincte: venituri proprii (79.333.000 lei), donații (1.445.000 lei) și împrumuturi (37.279.000 lei). Din aceste sume, veniturile proprii și împrumuturile sunt eligibile pentru rambursate din partea statului, după încheierea campaniei și după ce AEP termină verificările în actele contabile ale partidelor.

ADVERTISEMENT

Pe lângă banii veniți de la candidați, finanțarea campaniei se mai poate face prin transferuri din contul central al partidului respectiv în contul speciale pentru campania electorală, adică din banii pe care deja partidele îi aveau în trezorerie.  În total, prin acest mijloc au fost obținuți 33.567.000 lei. O altă sursă de finanțare este reprezentată de către subvențiile primite lunar de către partidele parlamentare de la bugetul de stat. Din acești bani, 17.860.000 lei au fost direcționați tot către campanie.

Cel mai consistent buget de campanie l-a avut PNL cu 48.812.000 lei, liberalii fiind urmați îndeaproape de către PSD  – 47.993.000 lei. USR și PLUS au avut, împreună, 17.164.000 lei buget de campanie, iar AUR a cheltuit 1.527.000 lei. UDMR a dispus de suma de 2.962.000 lei.

ADVERTISEMENT

Precizăm că nu toate aceste sume au fost cheltuite integral de toate partidele, însă sumele excedentare sunt nesemnificative astfel că dintre cele 170 de milioane, aproape toți banii vor fi rambursați de la stat. Fac excepție donațiile, în cuantum oricum foarte redus, precum și subvenția care oricum a venit de la buget.

PMP și Pro România n-au intrat în Parlament, dar primesc banii înapoi

Printre beneficiarii rambursărilor vor fi și Pro România și PMP care, chiar dacă nu au trecut de pragul de 5% din voturi necesar intrării în Parlament, au obținut mai mult de 3%, suficient ca statul să le achite cheltuielile care au fost mult mai consistente decât ale unor partide parlamentare precum USR-PLUS, UDMR sau AUR. De asemenea, la rambursare intră și organizațiile minorităților naționale,  însă banii cheltuiți de aceștia sunt nesemnificativi în rapoprt cu partidele mari.

ADVERTISEMENT

Astfel, bugetele de campanie ale PMP și Pro România au fost de 19.782.000, respectiv 29.566.000 lei. Este de remarcat că niciunul dintre aceste partide nu au direcționat bani din subvenția de la stat către campanie astfel că sumele de mai sus le vor fi rambursate aproape integral.

Până pe 6 ianuarie, partidele au depus cererile de rambursare care totalizează nu  mai puțin de 148.329.000 lei, mai puțin însă decât estima inițial AEP care, pe 20 decembrie, se aștepta ca suma să se ridice la circa 166 de milioane. Rămâne de văzut câte dintre cereri vor fi aprobate de către Autoritate. Solicitările cele mai mari sunt:

  1. Partidul Social Democrat 43.359.958,11 lei
  2. Partidul Național Liberal 36.149.973,11 lei
  3. Partidul Pro România 28.018.828,05 lei
  4. Partidul Mișcarea Populară 19.674.029,95 lei
  5. Partidul Uniunea Salvați România 9.401.809,60 lei
  6. Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate 5.838.553,23 lei
  7. Uniunea Democrată Maghiară Din România 3.415.481,40 lei
  8. Alianța Pentru Unirea Românilor 1.527.205,92 lei
  9. Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) 140.504,79 lei
  10. Papici Marcela (independent) 26.612,00 lei

PPU, partidul lui Dan Voiculescu, nu a atins pragul de 3% la nivel național, însă poate cere rambursarea cheltuielilor din circumscripția unde a obținut cel puțin 3% din voturi. Același lucru este valabil și pentru candidații independenți.

Costurile ascunse ale campaniei electorale

Însă cei 170 de milioane de lei nu reprezintă costurile totale ale campaniei care, teoretic. se pot apropia de 200 de milioane de lei. Legislația impune restricții severe legate de dimensiunile afișelor electorale și locurile în care pot fi afișate în timpul campaniei electorale, însă nu stabilește niciun fel de restricții înainte de deschiderea oficială a perioadei electorale.

Ciudățeania legislativă a fost  speculată de actorii politici care, în precampanie, au afișat bannere și au amenajat corturi de distribuire a unor materiale electorale. Costurile bannerelor, precum și plățile făcute de către primării pentru afișarea lor nu se regăsesc în sumele cheltuite în campanie.

Ele sunt raportate drept cheltuieli de funcționare ale partidelor, nu ca sume de campanie, și vor apărea abia în bilanțurile contabile pe anul trecut care urmează să fie publicate. Este de așteptat ca banii utilizați de partide înainte de 6 noiembrie, în perioada de precampanie, să fie consistente. De exemplu, PMP preciza, pentru Expert Forum, că a cheltuit doar pentru bannere și panotaj stradal nu mai puțin de 787.000 lei. Cum principala sursă de venituri a partidelor parlamentare au fost subvențiile, și aceste cheltuieli tot de plătitorii de taxe sunt suportate.

ADVERTISEMENT