Cei doi etnici maghiari condamnați pentru terorism au dat statul român în judecată. Ce erori judiciare grave invocă cei doi

Beke Istvan și Zoltan Szocs, foști lideri ai grupării ”Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM), au deschis o acțiune civilă împotriva statului român, având ca obiect ”reparare prejudicii erori judiciare”. Cei doi etnici maghiari au executat trei ani de închisoare, după ce au fost găsiți vinovați de acte de terorism. Multe dintre probele din dosar au fost contestate atât de inculpați cât și de opinia publică din Ungaria.

Tribunalul Covasna a respins cererea etnicilor maghiari, însă hotărârea nu e definitivă

Beke și Szocs au chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Covasna, la mai bine de un an după ce au fost eliberați condiționat.

Pe 17 noiembrie 2022, Tribunalul Covasna a respins acțiunea celor doi, pe motiv că a intervenit prescripția. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată de cei doi în decurs de 30 de zile de la comunicarea motivării.

”Admite excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin întâmpinare şi în consecinţă: Respinge acţiunea formulată de reclamanţii Beke Istvan Attila şi Szocs Zoltan, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind prescrisă. Cu drept de a formula apel ce se va depune la Tribunalul Covasna în termen de 30 de zile de la comunicare”, se arată în ”minuta” ședinței de judecată.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Practic, instanța nu a mai ajuns să judece pe fond cererea etnicilor maghiari, hotărârea fiind luată la doar a doua înfățișare.

Sunt puse la îndoială legalitatea administrării probelor, în dosarul Beke – Szocs

Beke Istvan și Szocs Zoltan au fost condamnați în 2018 la câte cinci ani de închisoare pentru terorism și instigare de terorism, fiind acuzați că au intenționat să detoneze material explozibil la parada de Ziua Națională a României, care s-a desfășurat în 2015 în Târgu Secuiesc.

Rechizitoriul, întocmit de procurorii DIICOT cu ajutorul SRI, s-a bazat pe interceptări telefonice și mărturii ale unor agenți sub acoperire. Potrivit acestora, Szocs discuta cu alți membri ai organizației (a căror identitate a fost secretizată) despre posibilitatea de a detona o conductă de gaze din România sau de a sabota rețeaua de electricitate.

Probele au fost contestate vehement de avocații celor doi dar și de mass-media de limbă maghiară. S-a pus în discuție faptul că Serviciul Român de Informații nu ar fi avut mandat pentru interceptări și nu pot constitui mijloace de probă într-un proces penal.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Gruparea HVIM, interzisă în România ca urmare a condamnării celor doi

De asemenea, au existat semne de întrebare legate de credibilitatea martorului audiat fără a i se divulga identitatea, despre care au existat suspiciuni că ar fi chiar un agent sub acoperire.

O altă problemă invocată a fost cea legată de modul în care procurorii au tradus unele discuții între membrii HVIM, din maghiară în română. De asemenea, apărarea a invocat faptul că la domiciliul lui Beke au fost găsite mult mai puține petarde decât apare în rechizitoriu (400 de bucăți), precum și faptul că acesta ar fi dorit să confecționeze un dispozitiv artizanal cu ajutorul unor cuie, doar pentru că acestea au fost găsite în urma percheziției.

Judecătorii au mai decis scoaterea în afara legii a Mișcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM), aceasta fiind declarată cu caracter fascist, rasist și xenofob.

Beke Istvan și Szocs Zoltan sunt văzuți ca adevărat eroi

Arestarea și ulterior condamnarea lui Beke Istvan și a lui Szocs Zoltan au dus la mișcări de stradă în Harghita și Covasna, dar și în Ungaria. În jurul celor doi s-a construit o aură de eroi care au fost pedepsiți pe nedrept doar pentru că fac parte din minoritatea maghiară.

După eliberare, Beke și Szocs au fost omagiați și au primit premii de la organizații civice din Ungaria. Anul trecut, cei doi au anunțat că analizează varianta unei plângeri la CEDO în care să fie examinată legalitatea condamnării.