Cel mai dur atac la adresa antrenorilor din SuperLiga. Marcel Pușcaș, opinie acidă despre „marea prostie a menajării fotbaliștilor”

Sunt din ce în ce mai bulversat de „originalitățile” de neînțeles ale fotbalului mioritic. Graba cu care intrăm total nepregătiți în campionat, alegerile de antrenori străini când noi avem peste 300 de posesori de licențe PRO, sistemul competițional bazat pe nenumărate baraje, încrâncenarea de-a acapara emisiunile sportive cu acest joc, deși numărul spectatorilor în tribune este la coada Europei, inepta și unica regulă U21, toate mi se par suficiente argumente pentru a-mi define starea. Și nu sunt singurul.

Marcel Pușcaș, acid cu antrenorii din SuperLiga din cauza menajării jucătorilor

La toate acestea se adaugă și decizii, vezi Doamne!, tehnice în care mai toți antrenorii apelează la menajarea jucătorilor. Nici n-a început bine campionatul și, deja în prima și a doua etapă, se folosește stratagema patentată în România. Echipele participante în competiții europene o folosesc. De ce? Ca teamă de oboseală, de accidentări? Ca eventuală scuză? Ca dorință de-a da minute și altora? Sau, poate, toate la un loc. Habar nu am.

Toate aceste fandoseli tehnice și motivarea lor pot fi ușor demontate și dovedite a fi inutile. Campionatul SuperLigii are un număr de 40 de meciuri, în play-off. Mă refer la primele 6 locuri, pentru că de-acolo se recrutează reprezentantele în Europa. Mai adaug încă vreo 4 în Cupa României și adaug și aceste meciuri știft de calificare pentru intrarea în orice grupă europeană, fie a campioanelor, fie a Ligii europene sau în Conferință. Mai pun vreo 6 meciuri…

În total, se ajunge la un număr de maximum 50 de meciuri într-o perioadă de 9 luni competiționale pline. Și-acum vine aritmetica elementară: 9 luni egal 36 de săptămâni. 50 de meciuri de împărțit la 36 dau 1,38 de meciuri pe săptămână. E clar că nu este mult, atât timp cât tenismenii dispută 3-4 meciuri de câte minimum 2 ore în același interval de timp. În plus, jocul de fotbal este colectiv și timpul efectiv de joc este, conform statisticilor, de doar 60 de minute.

Digi24.ro

Reacția neașteptată a singurului partidul de opoziţie din Rusia după ce văduva lui Navalnîi i-a îndemnat pe ruși să-l voteze

Lucruri esențiale pe care antrenorii din SuperLiga nu le știu

Ne aflăm în fața așa numitelor materii „Teoria antrenamentului sportiv și Fiziologie” care se presupune că sunt la degetul mic pentru orice antrenor cu licență PRO. Cel puțin așa ar trebui. Întrebarea este, suportă organismul tânărului sportiv un asemenea program-calvar? Răspunsul este clar, DA.

Digisport.ro

Lovitură de teatru, cu o zi înainte de nuntă: Cristiano Ronaldo și Georgina Rodriguez!

Dar nu mă miră decizia menajării sportivilor venită din partea multor posesori de diplome PRO care nu știu a scrie și n-au citit o carte în viața lor. Am multe exemple în acest sens.  Ce să aștepți de la acest tip de „învățat”? Motivele pentru care iau asemenea decizii le-am expus mai sus.

Meciul este cel mai bun antrenament. În momentele cruciale pentru calificare europeană sau pentru obținerea de puncte în campionat, ei menajează fotbaliștii la început de sezon, scutindu-i voit de meci, care nu este altceva decât cel mai bun antrenament. E drept, cu miză și public. Fotbalistul se menajează de-a se pregăti, cu alte cuvinte. Este forțat de unii care, după cum am mai spus, nu au fost, nu sunt și nu vor fi prieteni cu cartea. Never ever.

Băieții ăștia, de se intitulează antrenori, ar trebui să știe că omogenitatea unei echipe de fotbal este cel puțin la fel de importantă ca aspectele fizice. Nici ei nu știu ce vor. Reformulez, ei știu că vor să câștige, dar nu știu cum. „Au fost mai pregătiți, sunt în plin campionat, joacă demult împreună”, auzim adesea. Apoi urmează reproșurile la adresa arbitrilor, a slabelor transferuri etc. Oricine e de vină, doar ei nu.

E valabil pentru străinii și românii care antrenează într-un campiont deloc intens. Dimpotrivă. Ei ar trebui să știe următoarele lucruri esențiale:

• Organismul unui tânăr sportiv se recuperează după un efort intens în maximum 72 de ore, revenind la parametrii inițiali;
• În primele 24 de ore se refac rezervele de energie prin hidratare, nutriție și odihnă;
•  În 48 de ore, capacitatea de efort revine și ea la inițial;
• În 72 de ore, fotbalistul este apt combatant, cum se spune în armată.

Marile capcane ale menajării jucătorilor în plin campionat

Și-atunci de ce ai noștri jucători, cu 96 de ore/4 zile înaintea unui meci, să fim serioși, nu foarte intens, cu echipe din Armenia, Letonia, Azerbaidjan, Bulgaria sau ce-o mai fi, se menajează? Cum intră în formă un sportiv? Stând în afara terenului? Cum omogenizezi echipa prin schimbarea a 7-8-9 jucători de la un meci la altul?

Cum recuperezi psihologia grupului în cazul unei înfrîngeri? Vezi cazul Craiovei cu Dinamo. Scapi de accidentări și oboseală și dai de psihologie crezând că stăpânești mai bine această materie. Aia-i și mai grea. Adică, scapi de dracu și dai de mă-sa!

Dar pe lângă aceste materii importante, băieții ăștia numiți și antrenori, ar trebui să știe și puțină istorie a fotbalului. Să știe că până în 1962 nu erau permise schimbările, pe urmă s-au efectuat două și, abia în 1995 au fost oficializate 3 schimbări. Covidul i-a ajutat să poată face 5 schimbări. Adică, poți schimba jumătate de echipă. Mare avantaj! Dacă adăugăm și pauzele de hidratare chiar că nu înțeleg rostul menajărilor.

Ar mai trebui să știe că Arsenal Londra a jucat în 31 de zile (5 Aprilie – 5 Mai), în anul 1980, 12 meciuri, cum ar fi semifinală de Cupa Cupelor cu Juventus, sfert de finală de FA Cup, rejucat de 3 ori, plus meciurile din campionatul Angliei în care nu evoluează nici Voluntari, nici Ciuc, și nici Slobozia.Atunci se făceau doar 2 schimbări. Englezii  joacă 4 meciuri în 8 zile și nu moare nimeni. În anii 1992 și 1997, tot în Anglia, în finalul sezoanelor s-au jucat 4 meciuri în 8 zile și n-a murit nimeni.

Menajarea jucătorilor, cea mai mare prostie

Mai nou, din cauza sau, mai degrabă, datorită calendarului extins FIFA și UEFA, prin formatul de 36 de echipe în Liga Campionilor, organizarea Cupei Mondiale a cluburilor și organizarea Campionatului Mondial din America, jucătorii echipelor Manchester City și Real Madrid au disputat între 72 și 75 de meciuri în acest sezon. Cu 25 mai multe decât Bîrligea, Baiaram, Nistor și Cordea. I-am luat la întâmplare.

Rup rezistențele la efort, și mă confirmă, Bruno Fernandes( Manchester United) – 3 meciuri decisive în 7 zile, Pedri în sezonul 2020-2021 cu 73 de meciuri și Messi în 2012 cu un număr de, atenție!, 92 de meciuri oficiale. De ce acești băieți pot și talentele neamului românesc nu?

Așadar e bine de reținut că menajarea e o prostie, că organismului îi sunt suficiente maximum 72 de ore pentru recuperare, că accidentările se pot produce și la antrenamente , nu doar în meciuri oficiale (vezi cazul Neșu), că lipsa omogenității dăunează grav succesului, că recuperarea psihologică a unui grup este mult mai grea decât cea fizică și, în final deci, că ar trebui să se mai pună mâna și pe carte.

La scuze și lamentări suntem campioni mondiali. La calificări suntem încă repetenți.