Cel mai lung cuvânt din limba română vine la pachet și cu ceva probleme. Era de așteptat dacă ne raportăm strict la citirea lui. De altfel, trebuie să recunoașteți, după ce o să-l vedeți, nu puteți spune că v-a ieșit din prima. Nu e nimic, au pățit-o chiar și oameni specializați în dicție.
Bun, haideți să trecem la lucruri serioase și mai ales să nu-l mai ascundem atât. Așadar, cel mai lung cuvânt din limba română este difosfopiridinnucleotidpirofosfatază. O să-l scriem și cu litere mari încercând să vă ajutăm.
DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZĂ sperie pe moment, însă după ce îl repetați de câteva ori o să puteți să-l spuneți fără probleme. Și asta în ciuda faptului că are nu mai puțin de 36 de litere
Ce este, totuși, difosfopiridinnucleotidpirofosfataza. Ei bine, vorbim despre o enzimă (proteină) care catalizează reacția de disociere între o bază azotată activată sub formă de trifosfat (ATP, GTP, etc) în forma monofosfatată AMP (adenozinmonofosfat).
Continuăm pe această traiectorie și vedem că encefalomielopoliradiculonevrita este al doilea cel mai lung cuvânt din limba română. Are 32 de litere și înseamnă, de fapt, o boală caracterizată prin inflamarea nervilor.
De asemenea, gastropiloroduodenojejunostomie a ajuns pe locul 3 în acest clasament inedit. Este format din nu mai puțin de 31 de litere și reprezintă numele unei operaţii. Nu în ultimul rând, diclordifeniltriclormetilmetan are 30 de litere și este o substanţă chimică.
De remarcat că cel mai lung cuvânt din limba română ar fi, de fapt, pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza. Acesta ar avea 44 de litere și este o boală pulmonară cronică profesională. Aceasta apare la muncitorii din mine, din carierele de piatră, din industria metalurgică, din industria porțelanului și a sticlei etc.
Se întâmplă lucrul acesta în urma inhalării prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu de care au parte toți cei care coboară în mine sau lucrează în domeniile de mai sus.
Cu toate acestea, pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza, nu este un cuvânt propriu-zis. El nu este deloc folosit în comunicare în nicio limbă de pe pământ.
Mai mult decât atât, acesta a fost inventat în anii 1930 de rebusistul american Everett M. Smith tocmai din dorința de a bate recordul pentru cel mai lung cuvânt. A rămas, într-adevăr, în istorie, dar nu contează în clasamentele oficiale, în condițiile în care nicio limbă nu l-a folosit.
Așadar, în limba română, cel mai lung cuvânt rămâne difosfopiridinnucleotidpirofosfatază. Adică o adevărată lecție de dicție pe care o puteți face fără să plătiți niciun ban. E recomandat să-l citiți în fiecare dimineață, pe stomacul gol. Obligatoriu aveți nevoie de un pahar de apă. O să vă ajute.