Cel mai mare dezastru ecologic din Europa, în acest mileniu, s-a produs lângă România. Cum a ajuns nămolul roşu în Dunăre

Unul dintre cele mai mari dezastre provocate de om din Europa a avut loc în 2010, în Ungaria, la o fabrică de producție de aluminiu. Ca urmare a unei breșe într-un baraj care conține deșeuri chimice periculoase, râuri de otravă, nămol roşu vâscos, s-au revărsat în zone rezidențiale, terenuri și au inundat case.

Valul care aduce moartea

Un sat întreg a fost complet distrus de revărsarea roşie mortală. Iar reprezentanții fabricii, care au fost acuzați de neglijență penală, au scăpat până la urmă de pedeapsă, instanța absolvindu-i complet de vină, prin achitare. Prin urmare, oficial, cauzele acestei catastrofe ecologice nu sunt încă pe deplin clarificate nici acum, la aproape 13 ani de la producerea ei.

Pe 4 octombrie 2010, Ungaria a fost zguduită de cel mai mare dezastru ecologic provocat de om din istoria acestei țări, recunoscut ulterior drept unul dintre cele mai mari din Europa, în general. Incidentul s-a petrecut la 160 de kilometri de Budapesta, la fabrica de aluminiu Ajkai Timföldgyár Zrt, de lângă orașul Ajka. Aici era procesată alumina, o substanță periculoasă, iar noroiul roșu, reziduurile, erau un produs secundar. Ele conțineau metale grele și alcaline şi erau acumulate într-un rezervor special, împrejmuit de un baraj.

Acest baraj a cedat, iar aproximativ un milion de metri cubi de noroi roșu s-a revărsat în cele mai apropiate râuri. Valurile de substanță caustică au inundat, de asemenea, cartiere și zone rezidențiale, iar cele mai afectate au fost satul Kolontar, orașele Devecser și Somlovasarhely. Suprafața afectată a fost de peste 40 de kilometri pătrați, iar aproximativ 400 de ferme private au fost inundate. Un val uriaş de cărămidă roşie, așa cum au aveau să-şi amintească mai târziu martorii oculari, a zdrobit și a măturat tot ce i-a stat în cale.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

A fost declarată stare de urgență în vestul Ungariei. Zece persoane au murit, inclusiv un copil de trei ani, iar aproximativ 130 au suferit arsuri chimice.

La locul situațiilor de urgență au fost detașate cele mai apropiate unități ale Ministerului Situațiilor de Urgență, poliției și unitățile de protecție chimică ale Ministerului Apărării din Ungaria. În tot acest timp, conducerea uzinei chimice a încercat să cosmetizeze amploarea dezastrului, până la punctul în care a ajuns să susţină că numai stratul superior de nămol a ieșit din baraj, adica acela care conţinea doar o cantitate mică de substanțele periculoase, iar suspensiile cele mai grele, “nămolul” saturat chimic, au rămas pe fundul rezervorului. Cu toate acestea, consecințele grave pe care le-a provocat accidentul nu au convins publicul de această versiune.

Cauzele dezastrului urmau să fie stabilite de anchetă, întrucât aproape imediat după dezastru a fost deschis un dosar penal pentru neglijenţă. Şeful comandamentului constituit pe baza stării de urgență era condus de ministrul de interne al Ungariei, Sandor Pinter, care promitea: “Vom afla cine este responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat. Anchetatorii inspectează barajul și ridică documente care ne vor ajuta să stabilim dacă rezervorul chimic a fost construit conform regulilor și dacă a fost întreținut corespunzător”.

Nămolul roşu a ajuns în Dunăre

În teren, evenimente se derulau rapid şi deveneau din ce în ce mai grave. Pe 7 octombrie, Serviciul de Control al Apelor din Ungaria a prelevat probe de apă din Dunăre și a constatat că nivelul de alcalinitate al fluviului era mult depășit. Asta înseamnă că noroiul roșu intrase în apă într-o cantitate critică, ceea ce reprezenta o amenințare pentru întregul ecosistem al acestui bazin hidrografic. Pe 9 octombrie, s-a dovedit că din baraj, unde încă mai era mult nămol, reziduurile puteau ieși încă în cantităţi destul de mari, astfel că s-a trecut la o a doua etapă de evacuare a localnicilor.

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

Pe 12 octombrie, parlamentul ungar a anunțat că societatea proprietară a fabricii în care s-a produs incidentul va fi naționalizată. De asemenea, tuturor victimelor li s-au promis despăgubiri pe cheltuiala aceleiași companii proprietare, MAL Zrt. Aceasta, la rândul său, s-a grăbit să-și ceară scuze și a confirmat că este pregătită să fie responsabilă financiar pentru consecințele dezastrului față de cei care au fost victimele acestuia. Ministrul maghiar al Mediului, Zoltan Illes , a estimat suma plăților la aproximativ 73 de milioane de euro.

Pe data de 16 octombrie a aceluiași an 2010, uzina a început să funcționeze din nou, iar un an mai târziu, principalele lucrări de curățare a teritoriilor și de îndepărtare a reziduurilor au fost finalizate. În aceeași perioadă, uzina a fost nevoită să plătească o amendă uriaşă, de 472 de milioane de euro, pentru daune aduse mediului.

În 11 octombrie, poliția maghiară l-a reținut pe Zoltan Bakonyi , șeful MAL Zrt, însă procurorii nu au reuşit arestarea acestuia. Pe 14 octombrie instanța municipală a orașului Veszprem a decis că argumentele parchetului nu sunt suficiente și a decis eliberarea lui Bakonyi.

Ancheta cu privire la cauza spargerii barajului și a scurgerii de noroi roșu a durat destul de mult – materialele au ajuns în justiție abia în 2012. Pe lângă Bakonyi, alţi 14 subalterni ai săi au fost acuzați de neglijență, de încălcarea regulilor de depozitare a deșeurilor și de deteriorare a mediului. Însă, la începutul lui 2016, toți inculpații din dosar au fost achitați. În ciuda argumentelor acuzării și a depozițiilor martorilor, judecătorul a statuat drept probabilă cauză a dezastrului instabilitatea terenului.

După cum au scris ulterior jurnaliştii care au fost prezenţi la anunţarea verdictului, când judecătorul a citit decizia în sală au auzit izbucnit exclamaţii de indignare. Dar opinia oamenilor nu a deranjat pe nimeni, iar foștii inculpați au părăsit sala ca oameni liberi.