Criza de apă din județele Prahova și Dâmbovița se complică, după ce în ultimele 48 de ore a zburat cu acuzații de la stânga la dreapta, existând neînțelegeri evidente între Ministerul Mediului, condus de Diana Buzoianu, și instituțiile care ar trebui să rezolve problema care afectează peste 100.000 de cetățeni.
După golirea barajului Paltinu, proces care a început, treptat, din luna iunie, în vederea efectuării unor reparații, natura a stricat planurile autorităților abilitate, ploile abundente de la finalul lui noiembrie dând peste cap toate scenariile.
Ministerul Mediului, Apele Române și ESZ (Exploatare Sistem Zonal) Prahova sunt instituțiile principale care pasează răspunderea de la una la alta în acest scandal uriaș. Unul dintre cei acuzați că nu a acționat corespunzător este Bogdan Chițescu, directorul de la ESZ Prahova, căruia Diana Buzoianu i-a cerut demisia imediat ce lucrurile au început să se complice, în special din ziua de sâmbătă, 29 noiembrie.
În spațiul public s-a vehiculat, prima oară, că responsabilitatea pentru lipsa de apă este a celor de la ESZ Prahova, însă reprezentanții se apără spunând că ei nu au nicio legătură cu lucrările de la Paltinu, ci doar preiau apa din baraj, pe care o depozitează și apoi o vând mai departe către operatori și industrie: „Noi nu vindem direct către primării, nu vindem direct către cetățeni. Nu avem relații contractuale cu primăriile. Nu am fost implicați în acest proiect de curățare a prizei de fund. Am fost la o singură întâlnire. Nu am avut decât o singură informare în care ni s-a spus că va crește turbiditatea, lucru cu care noi lucrăm în mod constant. Mai apar avarii atunci când este turbiditatea crescută, se întâmplă să mai avem întreruperi de 12-24 de ore sau tratăm la foc continuu, schimbăm modele de tratament și dăm apă potabilă pentru populație”.
Când a aflat, însă, ESZ Prahova că există riscul ca oamenii să rămână fără apă? Directorul Bogdan Chițescu ne-a spus că primele informații au ajuns la stațiile de tratare pe care le are în subordine pe data de 29 octombrie. Cei care operau lucrările de la barajul Paltinu i-au transmis lui Chițescu faptul că pe măsură ce barajul se va goli pot apărea probleme de furnizare a apei. Neoficial, despre posibila criză se știa încă din 27 octombrie, dar atunci nimeni nu și-ar fi imaginat că situația va fi agravată de fenomenele meteorologice care au venit la sfârșitul lui noiembrie.
„Noi ne-am pregătit pentru că ne așteptam să crească turbiditatea în momentul în care se golește acest baraj. Nu ne-a spus nimeni că există riscul să crească turbiditatea atât de mult să nu mai dăm apă. Pe 29 am primit o informare care exact asta ne spunea: Aveți grijă că facem aceste lucrări. Nu ne spunea în cât timp urmează să fie probleme. Putea să fie o săptămână, o lună, nu știm, și să fim pregătiți. Noi am cumpărat toate cele necesare așa cum facem de fiecare dată, că nu e prima oară când se întâmplă situații critice, ca să tratăm apă la o turbiditate mai mare.
Vă dau un exemplu. La Curtea de Argeș, la 60 turbiditate, se oprește, pentru că este o stație din 1939. Noi ne oprim la 4000. Au fost situații acum, zilele astea, când a început să tratăm și la 7000. Un filtru are o durată de spălare, să spunem, în flux continuu normal, de 40 de ore. Am zis: hai să spălăm filtre din două în două ore și să băgăm apă, oprim, spălăm filtrele, băgăm apă, oprim, spălăm filtrele. Nu s-a mai putut. A ajuns la 27.000, s-a oprit. Ne-am dus și am luat probe manuale, a ajuns la 125.000 turbiditatea”, a declarat Chițescu, în exclusivitate pentru FANATIK.
Barajul Paltinu a început să fie golit încă din iunie pentru reparații, însă abia pe 6 noiembrie s-ar fi găsit o firmă care să facă asta, potrivit declarațiilor lui Chițescu. După situația apărută în urma ploilor, într-o discuție a comitetului de urgență de la nivel local s-a vorbit despre amânarea lucrărilor cu 150 de zile, un scenariu groaznic pentru oamenii aflați deja în stadiul disperării.
Faptul că pe data de 8 decembrie oamenii ar putea avea din nou apă nu e definitiv: oricând, la orice ploaie serioasă, situația se poate repeta, spune directorul de la ESZ Prahova. „În această perioadă vin viituri, trebuie să ne așteptăm la asta, nu e o surpriză. Aceste viituri antrenează foarte mult mâl de pe versanți, resturi vegetale, resturi forestiere, mizerie, iar asta se întâmplă an de an.
Imaginați-vă un pahar în care puneți pământ. Dacă paharul este plin, diluția se face mai bine și poți trata apa, dar dacă paharul nu este la fel de plin sau deja are foarte mult mâl în el, iar peste el mai vin impurități, vă dați seama că diluția nu mai este aceeași. Ținând cont de situația de acum, în care barajul nu este la un nivel care să permită această diluție, este clar că în următoarele șase luni, pentru că intervenția la baraj s-a amânat cu o sută cincizeci de zile, vom mai avea astfel de probleme.
Nu s-a renunțat la lucrare, este necesară. Am înțeles că specialiștii de la Apele Române au explicat acest lucru. În toată această perioadă, dacă mai vin coduri galbene sau portocalii, cu precipitații foarte puternice, va crește din nou turbiditatea, este clar că stația se va opri din nou. Este un lucru la care ne așteptăm. Am discutat cu cei de la Apele Române și sunt conștienți.
Colegii de la Apele Române au spus în conferința de presă să ne așteptăm ca situația să dureze șase luni, dar eu cred că poate fi vorba de opt luni, 10. luni Pentru că lacul se umple natural, de la Dumnezeu, nu îl umple nimeni, așa că nu putem spune exact că într-o lună va fi gata. Nu e bine nici să fie prea multă cantitate, nici prea puțină, trebuie un echilibru. Asta e situația”, ne-a mai spus Chițescu.
„Ei au vrut să amâne lucrarea de la baraj cu 150 de zile, lucru care în ședință m-a făcut să râd. M-a pufnit râsul, zic: stați puțin, eu știam ce se întâmplă. Dacă stăm așa nu o să avem 6 luni apă. Adică am golit barajul pentru lucrări, iar apoi reluăm totul peste 150 de zile? Ce facem? Doamna (Buzoianu. n.r.) mi-a zis: dumneavoastră râdeți… I-am zis că e de cascadorii râsului totul. I-am explicat doamnei că ne cerea ceva imposibil, că nu putem da apă murdară, că îi omorâm pe oameni”, a adăugat Chițescu.
Cum s-a ajuns, însă, de la termenul de 72 de ore la prelungirea agoniei cetățenilor cu o săptămână? În prima zi când s-a făcut comitetul de urgență nimeni nu și-a dat seama de amploarea situației. Au dat varianta de 72 de ore ca posibilitate bazându-se pe crize asemănătoare din trecut, însă niciuna nu a fost de o asemenea anvergură. ESZ Prahova a vrut, prima oară, să ia apă de la Hidroelectrica, însă cei de la companie au răspuns că li se defectează și lor instalațiile din cauza mâlului, deci nu aveau cum să dea apa mai departe.
„În acel moment, ne-am dat seama că nu este nicio priză disponibilă din care să putem lua apă și trebuie să așteptăm să ajungă nivelul apei la priza de de semi-adâncime. Apa era sub nivelul acestei prize. De aia am așteptat, să ajungă la un anumit nivel, 626, stabilit cu toți specialiștii. Primarii s-au supărat că ne-am certat, dar am zis că e bine, că numai așa găsim soluții.
Apa a început să curgă, dar nu am putut să o băgăm în instalație, pentru că a venit cu turbidități și încărcătură microbiană foarte mare. Am luat din oră în oră probe. De 30 de ani, stația nu a mai fost oprită, conductele au rămas goale, s-a tras toată apa și ele trebuie amorsate. Doamne ferește să rămână goluri de aer, să se rupă și atunci trebuie să dăm drumul treptat, să facem probe. Noi, când am fost la Paltinu, autoritățile au spus că în ziua de luni vom da drumul, dacă se poate mai devreme, o să dăm drumul. Noi suntem cu arma la picior”, completează directorul zonal.
Cine trebuia să comunice Ministerului Mediului cât de gravă e situația de la Prahova și Dâmbovița? Conform unui proces verbal semnat de mai multe persoane vizate în speță, cei care aveau obligația să transmită informații autorităților locale și centrale sunt angajații de la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău: „Scrie foarte clar. E semnat de mai mulți inși procesul. Eu am primit acel material pe 27, iar pe 29 ne-a venit informarea oficială, în octombrie”.
Cât despre prețul mare cu care se vinde apa și acuzațiile aduse de Diana Buzoianu directorului de la ESZ Prahova, Chițescu ne-a declarat că apa nu se dă pe un preț foarte mare, de la ei plecând cu sume cuprinse între 1,77 și 2,30 lei/ metru cub: „Unde e un preț mare? Nimeni nu explică de ce e prețul mare. La Ploiești prețul e 6 lei apa potabilă, dar la mediul rural poate fi mai scump, chiar și 13 lei, una e să ai blocuri, să fii la oraș și alta e să ai o casă pe un deal, altă casă pe alt deal. Nu au ieșit să explice”.
„M-a acuzat că dăm apă murdară, dar noi chiar de curând am făcut testări în laborator. După această discuție, ne-au chemat la comitetul pentru situații de urgență. Domnul director de la Apele Române ne-a spus să facem ceva, să vedem ce se întâmplă. Doamna ministru ne-a spus să dăm apă așa cum e, chiar și murdară, mă rog”, a mai repetat Chițescu.
FANATIK a transmis câteva întrebări și Ministerului Mediului pentru clarificări cu privire la cele expuse în rândurile de mai sus. Până la ora publicării, nu am primit niciun răspuns oficial.