Cel mai scump plagiat din Guvern. Cum a plătit Ministerul Energiei 900.000 lei pe un manual vechi de 6 ani, mascat în proiect de cercetare nucleară. Studiul declarat „secret de serviciu”

Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) este principala entitate din România care se ocupă cu cercetarea, proiectarea și asistența tehnică în domeniul nuclear. Aceasta funcționează ca o regie strategică sub autoritatea Ministerului Energiei și are rolul de a oferi suportul științific și tehnologic necesar pentru Programul Energetic Nuclear Național. În anul 2024, această regie a beneficiat de peste 140 milioane lei de la Ministerul Energiei pentru realizarea mai multor proiecte de cercetare. Un control recent al Curții de Conturi arată însă că ministerul a plătit sute de mii de lei pe lucrări plagiate sau rapoarte de activitate, adică documente fără nicio valoare științifică.

Ministerul Energiei, sute de mii de lei pe lucrări de cercetare plagiate

FANATIK a scris recent despre faptul că RATEN a ajuns în atenția autorităților, după ce conducerea companiei a manipulat contabilitatea pentru a reduce marja de profit, reușind astfel să plătească impozite mai mici și să vireze mai puțini bani la bugetul de stat. Concret, compania a pus deoparte un provizion de un milion de lei în momentul în care a aflat că un control al Curții de Conturi la Ministerul Energiei a găsit mai mai multe nereguli și că va trebui să dea acești bani înapoi. Acum, când Curtea de Conturi a făcut public raportul în cauză, putem relata că dimensiunea neregulilor de la RATEN este cu adevărat șocantă.

Prin două contracte succesive, încheiate în 29 decembrie 2023 și 13 ianuarie 2024, Ministerul Energiei a acordat celor de la RATEN suma de 141,5 milioane lei. Banii aveau o destinație specifică: finanțarea lucrărilor de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear, adică exact scopul pentru care a fost creată și finanțată ani la rând Regia pentru energie nucleară. Fundamentarea sumelor alocate de către Ministerul Energiei s-a făcut pe baza programului de lucrări de cercetare întocmit chiar de către RATEN și avizat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.

Mai exact, este vorba de 367 de lucrări de cercetare, în valoare de 160 milioane lei (suma estimată inițial în cererea de finanțare), lucrări care trebuiau apoi să fie înscrise în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și date în administrarea RATEN, cu destinația dezvoltarea suportului tehnic național și cooperarea internațională pentru energetică nucleară.

Digi24.ro

Concluziile lui Nicușor Dan după consultările informale: Noul Guvern va avea ca obiectiv până în septembrie să propună bugetul pe 2027

Acesta este contextul instituțional în care statul român, prin Ministerul Energiei, finanțează cercetarea în domeniul nuclear, cercetare care se efectuează în cadrul RATEN. Regia vine cu un program de lucrări și teme, iar statul, în funcție de priorități, oferă fondurile pentru realizarea acestor lucrări de „cercetare-dezvoltare”. Acum, când Curtea de Conturi s-a uitat la ce cercetare face, de fapt, RATEN și pe ce dă banii Ministerul Energiei, imaginea reală este una mai degrabă de coșmar.

Digisport.ro

VIDEO Două cuvinte! Ce a spus Aryna Sabalenka la fileu, după ce Sorana Cîrstea a eliminat-o la Roma

Cercetare „pe hârtie” finanțată cu sute de mii de lei din banii publici

Primul aspect șocant este modul în care Regia pentru energie nucleară a încercat să extragă cât mai mulți bani de la Ministerul Energiei pentru finanțarea așa zisei „cercetări”. În primul rând, RATEN nu a venit cu cereri de finanțare detaliate pentru fiecare lucrare de cercetare-dezvoltare în parte. Lucrările de cercetare (cele 362 acceptate) au fost grupate în 18 programe distincte, fără să existe o valoare estimată nominală pentru fiecare proiect în parte. Acest lucru face imposibilă urmărirea modului în care este justificat prețul fiecărei lucrări de cercetare.

Ministerul Energiei a fost complice la acest mod de lucru, acceptând finanțarea unor proiecte când nici măcar nu existau toate detaliile la dosar. Spre exemplu, Curtea de Conturi a descoperit că în cadrul unuia dintre cele 18 programe („Informatizare”) erau propuse 7 lucrări, totalizând peste două milioane de lei, însă RATEN prezentase devize doar pentru 5 lucrări, în sumă de 1,15 milioane. În acest caz, nu există practic o justificare legală pentru diferența de 900.000 lei, bani pe care ministerul i-a plătit fără a avea o justificare.

Revenind, primul pas prin care RATEN a umflat nota de plată a ministerului a fost să vină cu cheltuieli indirecte exagerate. Mai exact, în faza de proiect (antecalcul), RATEN a propus cheltuieli indirecte de 135% (acestea sunt costuri de administrație, utilități, salarii personal auxiliar, care se adaugă peste costurile directe ale cercetării). La finalizarea lucrărilor (postcalcul), aceste cheltuieli indirecte au „explodat” însă, ajungând să fie cuprinse între 141,59% și 213,82%. Cu alte cuvinte, pentru anumite proiecte, statul a plătit „regia” de două ori mai mult decât a costat cercetarea propriu-zisă.

„În ceea ce privește fundamentarea valorii pentru lucrările de cercetare-dezvoltare cuprinse în eșantion, au fost prezentate fișe antecalcul cu determinarea cheltuielilor directe per total, cheltuieli indirecte propuse în procent de 135%, cota de profit 0%, iar la recepția acestora au fost anexate fișe postcalcul, în care cheltuielile indirecte sunt cuprinse între 141,59% și 213,82%”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Se poate observa că în acest exemplu, verificat de auditorii Curții, RATEN a declarat o cotă de profit de 0%. Totuși, prin umflarea cheltuielilor indirecte în faza de postcalcul (până la 213%), entitatea a încasat sume mult mai mari decât cele estimate inițial, sub acoperirea unor costuri administrative greu de verificat.

962.000 pentru propunerile de cercetare

Deci, RATEN nu a venit cu cereri de finanțare concrete pentru cele 360+ de lucrări propuse ci le-a grupat în 18 programe distincte. Al doilea aspect șocant a fost că cele 18 „propuneri de program” au fost incluse în totalul celor 360 de lucrări finanțate. Altfel spus, din totalul lucrărilor de cercetare 18 au fost în fapt simple propuneri/ rapoarte pe baza cărora a fost elaborat programul de cercetare din anul viitor.

Suma plătită de Ministerul Energiei pentru cele 18 rapoarte: 962.666 lei. Cu alte cuvinte, Ministerul a plătit aproape un milion de lei de la buget pentru ca RATEN să scrie „ce urmează să cerceteze”, înregistrând aceste propuneri ca fiind ele însele „lucrări de cercetare-dezvoltare”.

Exemple de „cercetare” pe care Ministerul a plătit 2,5 milioane lei

Rolul complice al Ministerul Energiei în acest caz este reliefat de un alt aspect. Este vorba de un conflict de interese în recepția lucrărilor: adică prestatorul se verifică și se recepționează singur pe banii statului. Concret, lucrările plătite de Minister nu au fost recepționate de acesta (finanțatorul), ci chiar de către RATEN (prestatorul). Practic, institutele din cadrul RATEN au predat lucrările, iar comisia de recepție a fost numită tot de RATEN, prin decizii interne. Ministerul Energiei nu a stabilit nicio modalitate proprie de recepție pentru aceste lucrări achitate din fonduri publice.

Auditorii Curții de Conturi au început apoi să verifice lucrările de cercetare pe care RATEN a încasat peste 141 milioane lei. Nu au putut verifica toate cele 362 de lucrări, ci doar un eșantion. Din acest eșantion au descoperit că 7 lucrări de „cercetare-dezvoltare”, pe care ministerul plătise 2,47 milioane lei, nu erau lucrări de cercetare așa cum prevedea legea, ci aveau mai degrabă o funcție de uz intern. (Aici Curtea de Conturi semnalează că este vorba de un abuz în utilizarea fondurilor publice, pentru că cercetarea finanțată ar fi trebuit să aibă o utilitate publică).

Prima dintre cele 7 lucrări este „Sistem informatic pentru gestionarea încărcării personalului din ICN Pitești. Implementare aplicație evidență pontaj”. Așa cum arată și titlul „lucrării” este vorba de un material despre sistemul de pontaj/ monitorizare a personalului din cadrul RATEN. Suma decontată de minister: 295.000 lei.

Ministerul Energiei a mai plătit 45.000 lei pentru un „Raport privind activitatea desfășurată în 2023” și alți 51.000 lei pentru lucrarea/proiectul „Propunere de program de cercetare „Securitate nucleara” pentru anul 2025”. Apoi, a patra din cele 7 lucrări, este un simplu raport de activitate pe anul 2023, o sinteză pe care Ministerul Energiei a plătit aproape 400.000 lei.

O altă lucrare din această listă, „Abordări legislative și metodologice ale managementului deșeurilor radioactive produse la o instalație nucleară de tip SMR” a fost finanțată de către statul român cu suma de 429.000 lei. Curtea de Conturi arată că acest document este doar o sinteză a unor rezultate deja cunoscute de Ministerul Energiei și, în plus, elaborarea unei sinteze nu aduce un plus de valoare substanțial față de lucrările inițiale și reprezintă o dublă finanțare a aceleiași baze de informații. Practic, vorbim doar de o „înșiruire/extrase” din legi deja existente.

900.000 lei pentru informații vechi de 6 ani

În lista celor șapte lucrări de mai sus se regăsește și lucrarea „Manual de operare instalație de neutronografie uscată”, lucrare pentru care ministerul a decontat cheltuieli în sumă de 873.000 lei. Lucrarea cuprinde descrierea tehnică a instalației, metodele de lucru și instrucțiunile pentru softurile de analiză a imaginilor.

Curtea de Conturi a descoperit că acest „manual” reprezintă, în fapt, o descriere a instalației și a unor proceduri operaționale pe care RATEN le avea întocmite încă din anul 2018. Cu alte cuvinte, statul a plătit aproape 900.000 lei pentru un document care exista deja de 6 ani.

„Lucrarea/proiectul Manual de operare instalație de neutronografie uscată, pentru care au fost efectuate plăți de la bugetul de stat în sumă de 873.201 lei, al cărei obiectiv a constat în asigurarea informațiilor necesare operării în condiții de siguranță a INUS în vederea obținerii unor rezultate optime și asigurarea transferului de cunoștințe, având ca elemente de conținut o descriere a instalației de neutronografie uscată, prezentarea metodelor de lucru, descrierea softurilor de analiză și prelucrare a imaginilor obținute în urma experimentelor, reprezintă în fapt, o descriere a instalației de neutronografie uscată și procedurile operaționale întocmite de RATEN încă din anul 2018”, se arată în raportul Curții de Conturi.

700.000 lei, pentru o lucrare plagiată de trei ori

Un alt element șocant descoperit de Curtea de Conturi este că multe dintre lucrările decontate de Ministerul Energiei erau plagiate. Adică nu doar că Institutul de Cercetări Nucleare Ploiești – RATEN nu făcea cercetare propriu-zisă, ci mai degrabă venea cu niște sinteze, iar în unele cazuri chiar cu simple rapoarte de activitate pe care le prezenta drept cercetare – dar, așa cum aveau să descopere auditorii Curții – unele lucrări erau plagiate.

Este și cazul lucrării asupra „sistemului informatic” de pontare pentru personalul RATEN. Curtea a descoperit că același studiu a fost finanțat în anii 2022, 2023 și 2024, având un conținut care este „în cea mai mare parte asemănător”. Suma plătită pentru această lucrare în toți cei trei ani: peste 700.000 lei.

„Cercetarea” finanțată din bani publici, declarată secret de serviciu

Raportul Curții de Conturi oferă mai mult exemple de „studii” finanțate de Ministerul Energiei în cadrul RATEN asupra cărora există suspiciuni de plagiat, menționând că aceste rapoarte au conținut identic cu unele din anii precedenți. Practic, cei de la Regia pentru energia nucleară au trimis an de an aceleași rapoarte, pentru care ministerul a plătit bani grei. Concluzia raportului Curții de Conturi, în ceea ce privește situația cercetării de la RATEN, conține trei elemente la fel de șocante.

Primul. Din totalul celor 362 de lucrări finanțate de Ministerul Energiei doar 14 rapoarte informative au fost transmise către Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Cu alte cuvinte, mai puțin de 4% din totalul lucrărilor de cercetare finanțate au avut o posibilă utilizare practică, ajungând totuși pe birourile celor de la CNE Cernavodă. În condițiile în care ministerul a plătit, în medie, aproape 400.000 lei per raport/ material de cercetare, pentru 96% dintre acestea ministerul nu a putut dovedi vreo utilitate efectivă.

Mai mult, nici cele 14 rapoarte care au ajuns efectiv la cei de la Cernavodă nu au fost oferite direct spre aplicare, ci au fost trimise în baza unui protocol din 2019.

Al doilea element șocant. Lucrările de cercetare finanțate de la bugetul de stat de către Ministerul Energiei au fost clasificate drept „secret de serviciu”. Curtea de Conturi critică acest fapt, subliniind că astfel se restricționează accesul la rezultate, permițându-l doar persoanelor cu autorizație care demonstrează „nevoia de a cunoaște”, deși sunt bunuri ale domeniului public care ar trebui să servească interesului general.

Clasificarea ca „secret de serviciu” înseamnă că nici măcar alți cercetători din domeniu sau universități nu le pot consulta pentru a clădi pe acele rezultate, decât în condiții extrem de restrictive. Auditorii subliniază că bunurile din domeniul public trebuie, prin definiție, să fie de „uz sau interes public”, condiție care nu este demonstrată în acest caz. Faptul că sunt secrete face imposibilă „verificarea de către public a gradului de noutate, a valorii adăugate și a necesității reale” a cercetării.

Așa cum am văzut, sub eticheta de „secret” s-au ascuns lucrări care nu sunt cercetare, ci activități administrative banale: sisteme de pontaj,  manuale de operare vechi de 6 ani sau sinteze de imagini și cifre din anii trecuți.

„Biblioteca” de un miliard de lei

De altfel, dincolo de cele 14 rapoarte care au ajuns (cumva) la cei de la Cernavodă, Ministerul Energiei nu a putut face dovada că restul de 348 de lucrări  au fost vreodată utilizate în practică de vreun operator economic sau instituție din domeniu. Auditorii Curții critică ministerul pentru că nu a analizat eficiența utilizării fondurilor, plătind proiecte fără să verifice dacă există o „cerere reală” pentru ele în industrie.

Și aici avem cel de-al treilea element șocant. Raportul menționează că aceste 362 de lucrări s-au adăugat unui adevărate biblioteci de „lucrări științifice”: peste 4.600 de lucrări de cercetare aflate în Inventarul bunurilor din domeniul public al statului. Valoarea totală a acestui „munte” de documente, multe dintre ele secretizate sau neutilizate, este de 979.558 mii lei, adică aproape 1 miliard de lei.

„Menționăm faptul că în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului se află peste 4.600 de lucrări de cercetare cu o valoare totală de 979.558 mii lei”, se arată în raportul Curții de Conturi, citat de FANATIK.