Cele 4 sfaturi de aur pentru a trata depresia în izolare! Sfatul psihologului, la “Fan România”: “După o lună, apar coșmaruri, flashback-uri, simptome specifice soldaților întorși din război”. Video

Horia Ivanovici a abordat o temă foarte sensibilă la emisiunea Fan ROMÂNIA, cel al depresiei în pandemie de coronavirus. Psihologul Alina Alexandru a explicat pe larg care sunt efectele stării de izolare și trage un semnal de alarmă spunând că echilibrul psihic al oamenilor este foarte instabil în această perioadă și căderea în depresie se poate face foarte repede dacă evităm semnalele pe care corpul ni le transmite. 

Sfatul psihologului Alina Alexandru la emisiunea realizată de Horia Ivanovici, “Fan România”! Ce se întâmplă cu mentalul nostru după o lună de izolare

Alina Alexandru a explicat la emisiunea Fan România că după o lună de stat în casă, organismul încearcă să se depresurizeze de la atâta tensiune, care poate la declanșarea unei tulburări de stres acut: “Dincolo de pericolele acestei pandemii, apar și efecte secundare. Pot fi chiar mai periculoase decât pandemia pentru sănătatea fizică și psihică a omului. Izolarea socială este fix opusul interacțiunii cu alți oameni. Iar noi suntem ființe sociale. Suntem alcătuiți de la natură să ne conectăm. Creierul nostru este un organ social.

Iar nevoia de a relaționa este atât mai intensă cu cât mediul este mai periculos. Izolarea socială ne poate afecta fiziologic, se produc mai mulți hormoni de stres, duc la inflamații crescute, apar boli cardiovasculare, avem probleme cu somnul, chiar și creierul îmbătrânește prematur. Efectele sunt și psihice pentru că mintea și corpul sunt conectate: anxietate dusă la extrem, atacuri de panică, organismul ocupat de hormoni de stres, adrenalină. Iar pentru că organismul nu poate să stea în starea asta apare depresia. Organismul încearcă să se depresurizeze de la atâta tensiune. La o lună de la declanșarea acestei situații apare tulburarea de stres acut. După o lună dacă situația se acutizează poate apărea tulburarea de stres post traumatic (n.r. PTSD), peste care se trece mult mai greu. Este nevoie de intervenții atât pe bază de medicamente, cât și psihoterapeutice de lungă durată”, explică psihlogul.

• Urmăreşte aici fiecare LIVE al lui Horia Ivanovici pe pagina sa de Facebook Horia Ivanovici OFICIAL! Dă FOLLOW şi SEE FIRST ca să afli mereu primul esenţa informaţiilor din fiecare zi

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Cele 4 sfaturi de aur pentru românii aflați în izolare

Psihologul a evidențiat regulile “de aur” pe care oamenii trebuie să le facă pentru a evita depresia: “Oamenii pot face patru lucruri foarte importantă: conectarea socială, rămâneți conectați pe dispozitivele mobile, electronice, nu față în față. Pe lângă conectare, foarte important, exercițiul fizic. Această frică, tensiune care se acumulează, trebuie eliberată. Sunt traineri care oferă online antrenamente gratuite. Trei: somnul și alimentația. 

Trebuie să dormim suficient și să ne hrănim bine. De multe ori depresia are legătură cu ceea ce mâncăm. Alimentele pe care le introducem în corp influențează secreția de serotonină. Când avem puțină serotonină, depresia se poate instala foarte ușor. De aceea, alcoolul și fumatul, deși par metode de calmare pe termen scurt, pe termen lung ele accentuează depresia. Atât fumatul, cât și alcoolul. Cam acestea ar fi. Rămâneți conectați, să faceți exerciții pentru a elibera adrenalina și cortizolul din organism, să dormiți suficient, foarte important și dieta: ce băgăm în corpul nostru. Să limităm consumul de alcool și tutun”, a spus Alina Alexandru.

“Când situația este atât de amenințătoare, o parte a creierului nostru care se ocupă cu memoria nu mai funcționează”

Starea de urgență din România a fost decretată din urmă cu 19 zile și sunt aproape trei săptămâni de când o mare parte a românilor sunt izolați la domiciliu. Psihologul a explicat ce probleme pot apărea în această perioadă: “Dacă în această primă lună apare anxietatea, probleme de somn, tulburări legate de memorie, concentrare, dureri de corp, migrene, iritabilitate, stimă de sine scăzut și mai ales singurătate, unii dintre oameni care se află în situații disperate pot experimenta eșecul, disperarea.

După această lună de zile, dacă lucrurile continuă sau chiar evoluează apare sentimentul de neputință care duce clar la deprimarea persoanelor. Când există un pericol, apare acțiunea de mobilizare, dar în momentul în care ești izolat social și nu știi când se termină, vezi că nu se schimbă nimic, atunci persoana poate dezvolta simptome pe termen lung. Este foarte important ca aceste simptome pe termen lung, ele pot deveni ulterior… pot afecta funcționalitatea omului.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Pe lângă acestea, apar coșmaruri, flashback-uri, simptome specifice soldaților întorși din război, care întorși acasă și pericolul se terminase, nu mai erau în același context, retrăiau la nivel corporal și psihic toate traumele din zona de conflict. Când situația este atât de amenințătoare, o parte a creierului nostru care se ocupă cu memoria nu mai funcționează, pare că acea traumă se desfășoară în prezent. El practic duce pericolul în corpul lui, mult timp”, a spus Alina Alexandru.

După 60 de zile de izolare, situația poate să se degradeze rapid în ceea ce privește mentalul oamenilor care stau în izolare: “În afară de această schimbare majoră de viață, apar problemele financiare. Lumea rămâne fără muncă sau își reduc munca. Apar problemele în relații. Izolarea socială în cadrul familiei aduce o doză de tensiune. Oamenii nu mai au intimitate, spațiu personal. Cei care muncesc de acasă nu mai au acea delimitare profesională. Atunci tind să muncească mai mult, să nu mai aibă un randament. Există riscul propriei îmbolnăviri. Poți pierde o persoană dragă în această perioadă, cea din categoria de risc crescut. Singurătatea se acutizează și se poate instala o depresie foarte periculoasă. Este important să recunoaștem aceste semne. Depresia se poate instala foarte ușor”, explică Alina Alexandru.

Care sunt primele semne ale depresiei: “Acestea sunt cele două lucruri: dispoziția tristă și pierderea interesului”

Psihologul a explicat în dialogul cu Horia Ivanovici de la emisiunea Fan ROMÂNIA care sunt primele semne ale depresiei și cum putem depista aceste semnale la cei dragi: “Există două mari semne. Dispoziția tristă, melancolică. Aproape zilnic pe o perioadă de minimum două săptămâni. Dacă îi vedeți pe cei dragi sau pe noi înșine pe o perioadă de două săptămâni că sunt triști, cu privirea în pământ, ochi triști, privirea plecată, vocea joasă, care abia se aude plus pierderea interesului. Nu mai râde, nu mai participă la acțiunile din casă. Devine retras, nu mai iese din cameră, stă mult în pat. Acestea sunt cele două lucruri: dispoziția tristă și pierderea interesului. 

Apoi, fiziologicul suferă foarte mult. Apar problemele cu somnul. Ori doarme foarte puțin, ori doarme foarte mult. Ca și pofta de mâncare: ori devine excesivă ori nu mai are poftă de mâncare. Apare și o irascibilitate. Unii sunt mult mai nervoși. Plus că mai scade randamentul. Nu se mai poate concentra, are probleme de memorie. Nu mai este eficient, ori în jobul lui, ori într-o sarcină casnică. O altă chestie importantă: nu mai are energie. Este dureros să se ridice, e dureros să facă mișcare”

Paradoxul este că, deși se presupune că omul stă acasă și se odihnește mai mult decât în mod normal, consumul de energie mult mai mare, mai ales că acest consum vine în primul rând din frământările interioare referitoare la situația de criză prin care trecem:

“Pentru că este o odihnă aparentă. În interior omul se consumă foarte mult. Este un consum foarte mare psihic care afectează fizicul. Omul nu mai are energie nici măcar să se îngrijească. Nu mai iese din pijamale, nu se mai spală pe dinți, nu se mai spală, punct. Atunci apare acel aspect neîngrijit. Așa se poate recunoaște foarte ușor care după aproximativ două săptămâni poate fi diagnosticat cu depresie.Termenul de timp este relativ. Poate sunt 10 zile, nu 14. Poate durează mai mult”, explică Alina Alexandru.

“Sunt oameni care au gânduri de suicid, dar care nu ajung să facă niciodată asta şi oameni care o fac fără să fi spus niciodată ceva despre suicid”

Un efect extrem dacă depresia se acutizează este cel al sinuciderilor. Iar psihologul a explicat la emisiunea Fan ROMÂNIA cum se poate ajunge în acest stadiu dacă persoana care are probleme nu apelează la un consult specializat. Alina Alexandru a subliniat importanța colaborării cu un psihoterapeut în momentul în care depresia arată primele semne:

“Un risc foarte mare al depresiei pe lângă scoaterea din funcțiune a persoanei este riscul de suicid. Însă, pentru depresia care se instalează și este diagnosticată, este foarte important să acționezi cât mai repede. Dacă în primă instanță beneficiezi de tratament medicamentos și psihoterapeutic, pentru că împreună au dovedit cea mai mare eficiență, atunci efectele sunt foarte mici. Un psihoterapeut poate monitoriza acest risc de suicid. Medicul psihiatru oferă medicamentația care ajută omul să se stabilizeze pentru a putea procesa ceea ce se întâmplă în viața lui.

Psihoterapeutul îl poate ajuta să integreze tot ce se întâmplă și să folosească contextul să îi fie mai bine și monitorizează riscul de suicid. Sunt oameni care au gânduri de suicid, dar care nu ajung să facă niciodată asta, se numește ideație suicidară și sunt oameni care o fac fără să fi spus niciodată ceva despre suicid. Acționează sub imperiul impulsului, de aceea întotdeauna dacă există acest suport, cineva știe cât de cât ceea ce se întâmplă cu acea persoană. Psihoterapeutul este instruit să detecteze în limbajul omului acei declanșatori ai acestor acțiuni autodistructive pentru persoană și îl poate face pe om să se răzgândească spunând că este ceva temporar, că gândurile vin și trec și nimic nu rămâne, schimbarea este singura constantă din viața noastră și îl poate ajuta să treacă peste acest moment”

În acest context de pandemie de coronavirus, un risc crescut de depresie îl au și oamenii care își pierd și siguranța financiară. În plus, incertitudinea globală legată de cât va dura epidemia accentuează frământările:

“Există acest risc mai ales pentru cei care își pierd și siguranța financiară. Pe lângă siguranța sănătății, a relațiilor, pierderea siguranței financiare este dramatică. Pierderea locului de muncă, a stabilității, incertitudinea viitorului. Nu ni s-a spus cât va dura. Omul trebuie să își facă planuri atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Trebuie să jongleze cu aceste obiective. Pe termen scurt pentru a trece de la o zi la alta, iar pe termen lung pentru a-l ține ancorat în realitate. Este important să nu pierdem contactul cu realitatea obiectivă. Și este important să gândim: ceea ce simt acum este etern sau va trece?

Și nici nu știm dacă totul va crește și apoi va scădea treptat sau va fi ca la un cutremur. Dacă va crește, va scădea, va crește iar.  De aceea, când nu putem controla acești factori este important să vedem ce putem controla în viața noastră. Chiar dacă nu știm când se va termina totul și când ne vom putea relua viața. Dacă vom putea să ne reluăm viața. Pentru că mulți trebuie să se reorganizeze. Criza presupune o dezorganizare masivă”, a spus psihologul.

“Niciodată o trecere bruscă de la un stil de viață în izolare la activitate maximă nu va fi benefică nici pentru fizic, nici pentru psihic”

Alina Alexandru a nuanțat și câteva lucruri pozitive pe care o astfel de criză la poate produce și a vorbit și despre oportunități, în condițiile în care predispoziția creierului uman este să se orienteze la pericole și la ce nu merge bine:

“Dezorganizarea poate fi un pericol pentru o bună parte a populației, dar și o oportunitate pentru alți oameni care pot dezvolta noi modalități de a face față și următoarelor crize din viața lor. În fiecare criză sunt și părți bune și părți rele. În fiecare criză trebuie să reducem părțile rele și să creștem părțile bune. Creierul nostru este orientat spre părțile rele. Predispoziția noastră este să ne orientăm spre pericole și ce nu merge bine. Avem tendința de a ne face rău. Trebuie să facem un efort conștient să ne orientăm către lucruri bune, sănătoase. Dacă omul se blochează și nu acceptă și nu face nimic cu lucrul ăsta, atunci apar efectele pe termen scurt și pe termen lung”

În final, Horia Ivanovici a dezbătut cu psihologul şi modul în care se va face ieşirea din izolare, în condiţiile în care sunt din ce în ce mai multe voci care spun că economia României va trebui repornită şi oamenii vor fi nevoiţi la un moment dat să iasă din case şi să treacă la muncă, deşi pericolul infectării cu coronavirus va fi încă prezent:

“Această trecere trebuie să fie treptată. Niciodată o trecere bruscă de la un stil de viață în izolare la activitate maximă nu va fi benefică nici pentru fizic, nici pentru psihic. Cu atât mai mult nu vom face față riscului de îmbolnăvire. Va fi inevitabil la un moment dat. Sunt oameni care la un moment dat vor prefera să ia contact cu virusul, mă refer la oamenii mai sănătoși, să ia contact cu virusul, să stea 14 zile în izolare, să se recupereze și să își vadă de viața lor, unii funcționează mai bine așa. Nu funcționează pe stilul de a sta ascuns pe o perioadă mai mare de timp.

Pentru că asta le afectează funcționarea fizică și psihică. Nu știu cum va fi și ce recomandări vor fi după această perioadă de izolare socială. Ideal este ca fiecare, când poate decide pe cont propriu, să ia în considerare riscurile personale și ale inactivității, dar și ale expunerii bruște la societate. Nu vom putea evita pentru a intra în drepturile noastre. De aceea ne-am organizat în grupuri și societăți pentru că este ceva natural să ieșim și să interacționăm unii cu alții. Îi îndemn pe toți să apeleze, chiar și de curiozitate, să stea de vorbă cu un psihoterapeut”, a conchis Alina Alexandru la emisiunea Fan România.

• 1.017.693 de persoane infectate cu coronavirus există la nivel global
• 53.179 de decese s-au înregistrat în lume din cauza COVID-19