Cele două orașe din România care nu se suportă de nicio culoare. Nici nu vor să audă unii de ceilalți. Au o rivalitate întinsă pe decenii întregi. ”Uitasem că existați și voi/ Sunt supi că noi avem 3 Lidluri”

În istoria Moldovei, Bârlad și Vaslui au fost mereu orașe cu identitate puternică, fiecare având un rol strategic și economic semnificativ. Conflictul dintre cele două localități își are rădăcinile încă din 1968, când rivalitatea pentru influență și resurse a început să se intensifice.

Originea rivalității dintre Bârlad și Vaslui

Așadar, una dintre principalele cauze ale acestei competiții are la bază reîmpărţirea administrativ-teritorială a ţării din acel an. Vasluiul avea să fie desemnat reşedinţa judeţului Vaslui, ceea ce a încins spiritele. Bârlădenii n-au ezitat o clipă și s-au simţit profund nedreptăţiţi.

Se întâmplă lucrul acesta, pentru că, anterior acelui moment, Bârladul era reşedinţa judeţului Tutova, așa cum se numea până la instaurarea comunismului. Mai mult decât atât, orașul a devenit reşedinţa regiunii Bârlad, una din cele 15 regiuni care formau Republica Populară Română.

Episoade istorice care au amplificat conflictul

În primul rând, bârlădenii spun și acum că orașul lor era unul mult mai prosper, așa că nu avea de ce Vasluiul să fie desemnat capitală de județ. Acest aspect a contribuit la întărirea sentimentului de competiție dintre locuitori.

Digi24.ro

O actriță cunoscută încă din copilărie a murit la 24 de ani. A avut primul rol principal la doar 6 ani

De altfel, în 1968, Bârladul număra o populaţie de aproape 50.000 de locuitori. Ei bine, în același ani, Vasluiul nu aduna nici măcar 20.000 de suflete. Și diferențele nu se opreau aici, nu exista numai partea demografică. Bârladul era net superior atât ca dimensiune, dar mai ales ca importanţă economică sau culturală.

Era un oraș care se afla la același nivel de atunci al Focşaniului sau Bacăului. Culmea, cele două oraşe aveau să crească destul de serios în ultimii 50 de ani, în timp ce Bârladul, ca municipiu din judeţul Vaslui, a cam bătut pasul pe lo.

Digisport.ro

Concluzia fără echivoc a italienilor, după ce Cristi Chivu a produs marea surpriză în Peninsulă

Cultura și identitatea locală: un nou teren de confruntare

De-a lungul timpului, rivalitatea dintre Bârlad și Vaslui nu s-a manifestat doar în sfera economică, ci și în domeniul cultural. Fiecare oraș și-a promovat propriile tradiții, personalități și evenimente, dorind să se afirme drept un centru cultural mai important.

Bârladul, locul de naștere al unor personalități marcante și-a consolidat reputația ca un oraș cu o moștenire culturală puternică. De cealaltă parte, Vasluiul a scos în evidență moștenirea sa istorică

“Cât a existat Gheorghiu-Dej, Bârladului a fost susţinut puternic de fostul şef de stat. După ce moare în 1965, Bârladul a intrat într-un con de umbră. Pentru că nu mai avea sprijinul liderului comunist, la împărţirea teritorial-administrativă a ţării au fost lideri care au înclinat balanţa în favoarea Vasluiului.

Printre cei care au avut un cuvânt important de spus pentru desemnarea Vasluiului ca reşedinţă de judeţ au fost: Virgil Trofin, membru al CC al PCR, marele actor Ştefan Ciubotăraşu, Emil Condurache – profesor universitar devenit ulterior academician şi maestrul Radu Beligan despre care se ştie că avea anumite legături cu Vasluiul. În acest joc politic, când nimeni nu se aştepta, a fost ales Vasluiul ca reşedinţă de judeţ.

Vasluiul era un târguşor unde nu oprea nici acceleratul. Pe de altă parte, Bârladul avea o economie puternică, ca să nu mai vorbesc despre activitatea culturală şi istoria locului. Vasluiul nu avea cadre şi timp de decenii s-a apelat la cadrele formate în Bârlad. Bârlădenii promovaţi în funcţii la Vaslui au folosit acest lucru ca o rampă de lansare, practic, au trădat Bârladul”, a spus, prof. Oltea Răşcanu-Gramaticu, preşedintele Societăţii Naţionale de Istorie, filiala Bârlad pentru historia.ro.

Cum a evoluat relația dintre Bârlad și Vaslui în prezent?

Astăzi, rivalitatea dintre cele două orașe s-a mai diminuat, însă spiritul competitiv persistă în diverse domenii. De la sport și educație până la infrastructură și atragerea investițiilor, Bârlad și Vaslui continuă să se compare și să concureze pentru recunoaștere și dezvoltare.

Îmbunătățirea infrastructurii și colaborarea regională au contribuit la reducerea tensiunilor, iar locuitorii celor două orașe colaborează mai mult ca niciodată pentru proiecte comune. Cu toate acestea, rivalitatea rămâne un subiect de dezbatere și un element de identitate locală care menține viu spiritul comunității.

De altfel, orgoliul bârlădenilor fumegă, mai ales că în toţi anii dinainte de 1990, chiar şi după, economia orașului avea să țină în spate întreg judeţul. Aici erau celebrele fabrici Rulmentul, FEPA, Vigonia, Abrazive şi Confecţii, fabrici care însemnau peste 50% din veniturile judeţului.

Cu toate acestea, fondurile pentru sistematizare şi dezvoltare aveau să fie direcţionate către reşedinţa de judeţ, adică spre Vaslui. Așa avea să devină acesta un oraş sistematizat iar ca număr de locuitori cel mai mare din judeţ.

“Bârladul este între speranţă şi deziluzie. După 1990, timp de 10 ani au tot fost speranţe că se va face îndreptarea morală, s-au tot făcut documentaţii pentru reînfiinţarea judeţelor abuziv desfiinţate. Tristeţea noastră e că noi, bârlădenii, am rămas deficitari, mai ales din punct de vedere urbanistic”, a completat Oltea Răşcanu-Gramaticu.

Certuri teribile în online și nu numai pentru superioritate

Discuțiile între vasluieni şi bârlădeni n-au rămas numai la stadiul locuitorilor. Chiar și politicienii s-au implicat, fostul primar al Bârladului, Constantin Constantinescu, fiind poate cel mai dur. Acesta i-a făcut pe vasluieni “mâncători de semniţe”.

Corneliu Bichineţ, vicepreşedintele CJ Vaslui, avea să recunoască nedreptatea, dar a îndemnat la calm. “În 1968 eram elev de gimnaziu la Bârlad. Diferenţele dintre cele două oraşe erau colosale. A fost o lovitură nemaipomenită când la noua organizare teritorială Vasluiul a fost desemnat reşedinţă de judeţ.

Bârlădenii au acceptat cu mare greutate această decizie şi resentimentele au rămas, chiar au fost amplificate de personajele politice. Ca reşedinţă de judeţ, Vasluiul s-a dezvoltat treptat. Acum, cele două municipii sunt de aceeaşi putere. Din nefericire, oamenii simpli mănâncă seminţe, iar oamenii politici mănâncă orice, ca să nu zic rahat”.

În online e tărăboi non stop, locuitorii ambelor orașe încercând să arate că ei sunt cei care au dreptate. „Uitasem că existați și voi”, „Bârlad? Comuna aia cu blocuri și cratere în asfalt?”, „Sunt supi că noi avem 3 Lidluri și ei nu” sunt doar câteva din acuzele aruncate de locuitorii celor două orașe.

Nu sunt singurele orașe care au discuții, FANATIK a scris și despre răfuiala dintre sibieni și vâlceni. De asemenea, certuri serioase există și între brăileni și gălățeni.