Cele mai sonore condamnări pronunțate în anul 2022. Cine sunt politicienii și VIP-urile care au ajuns la pușcărie

Anul 2022 a fost și anul în care multe VIP-uri au scăpat de pușcărie prin complicitatea CCR-Parlament, ce a făcut posibilă declararea ca neconstituțională a prescripției speciale pentru perioada 2018-2022.

Principalele condamnări pronunțate în 2022

Anul 2022 a adus o primă sentință în dosarul Caracal, după ce, la finalul lunii septembrie, Gheorghe Dincă a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru uciderea Alexandrei Măceșanu și a Luizei Melencu. Decizia a fost pronunțată de Tribunalul Olt și reprezintă prima sentință în dosarul instrumentat de DIICOT, dosar ce fusese trimis în instanță la începutul anului 2020. Dincă a fost obligat de instanță să plătească și daune de 700.000 de euro familiilor celor două adolescente. De precizat că în România nu se aplică pedeapsa cu închisoarea pe viață inculpaților cu vârsta de peste 65 de ani, aceasta fiind comutată la executarea a 30 de ani de închisoare.

Anul care se încheie a adus însă și finalul unui alt dosar celebru, care risca să intre în categoria dosarelor istorice: dosarul Colectiv. În data de 12 mai, primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu, iar cei trei patroni ai clubului au primit pedepse cu executare de 6 ani și 4 luni, opt ani și 11 ani și 8 luni. Cei doi pirotehniști au fost condamnați și ei la câte 6 ani și 10 luni de închisoare. Curtea de Apel București a decis și plata unor despăgubiri de 50 de milioane de euro către victimele și familiile victimelor tragediei din Colectiv, suma urmând să fie plătită din bugetul de stat.

O altă epopee care a ajuns la final în 2022, este dosarul Gala Bute și fuga de pușcărie a Elenei Udrea. Aceasta fusese condamnată în anul 2018 la șase ani de închisoare cu executare în același dosar, însă înainte de pronunțarea sentinței reușise să fugă din țară, întâi în Grecia și apoi în Costa Rica, unde a și cerut azil politic. După decizia CCR privind completurile de 5 de la ÎCCJ, o decizie ce a venit în perioada în care Dragnea încerca să scape de dosarul angajărilor fictive, executarea pedepsei a fost suspendată după ce fostul ministru a depus o contestație în anulare, iar în iulie 2019, Udrea s-a întors în România.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

În cadrul acestei proceduri extraordinare, judecătorii ÎCCJ au întrebat dacă pot să nu aplice deciziile CCR în cazurile în care sunt vizate interesele financiare ale Uniunii, iar în decembrie 2021, CJUE a spus clar că judecătorii naționali pot ignora decizia CCR dacă aplicarea ei presupune tergiversarea procedurilor judiciare și există riscul de prescriere a faptelor. Urmare a acestei hotărâri, judecătorii ÎCCJ au respins contestațiile în anulare formulate de Udrea și ceilalți inculpați din dosar, iar în data de 7 aprilie, cu majoritate, a hotărât că fostul ministru al dezvoltării trebuie să execute pedeapsa de 6 ani.

Saga Elenei Udrea nu s-a încheiat aici, fiind dată în urmărire internațională după ce polițiștii nu au găsit-o la reședința acesteia. Poliția de frontieră a confirmat că aceasta părăsise România în acea după-amiază, asta după ce procurorii ceruseră impunerea interdicției de părăsi țara. Udrea a fost reținută de polițiștii bulgari la Kulata, lângă granița cu Grecia, și a urmat apoi alte câteva luni de lupte juridice pentru extrădarea acesteia din Bulgaria. În data de 16 iunie Udrea a fost adusă în țară și încarcerată la penitenciarul Târgușor, iar la finalul lunii octombrie Înalta Curte a respins definitiv recursurile în casație ale acesteia.

VIP-urile ajunse după gratii în anul 2022

Printre alte dosare importante ajunse la final în anul 2022 se numără și cel al lui Lucian Duță, fostul șef PDL al Casei de Sănătate, condamnat definitiv în luna iulie de către Curtea de Apel București la șase ani de închisoare, găsit vinovat pentru că a luat mită peste 6 milioane de euro, cash sau direct în contul din Elveția al unei firme off-shore, comisionul cerut de acesta pentru contractul de implementare al Cardului Național de Asigurări Sociale de Sănătate. Câteva zile mai târziu după decizia definitivă a instanței, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) anunța că a virat către ANAF 2.1 milioane de euro, parte din prejudiciu constatat în dosarul fostului șef al CNAS.

O altă condamnare importantă a fost și aceea a lui Sorin Oprescu, fostul primar al Capitalei primind o pedeapsă de 10 ani și 8 luni de închisoare, în dosarul în care fusese acuzat că a primit o mită de 25.000 de euro în anul 2015 și în care primise, în primă fază, doar cinci ani de închisoare. Spre deosebire de Elena Udrea, Oprescu a reușit să fugă în Grecia, acolo unde instanța elenă a refuzat extrădarea sa, un rol important jucând și mărturia dată de fostul judecător CCR, Petre Lăzăroiu.

Digisport.ro

Întrebarea care l-a făcut pe Bergodi să-și iasă din minți. Imagini fără precedent cu antrenorul italian

Trebuie notată și sentința în primă fază în primul dosar important de corupție din pandemie, Adrian Eugen Ionel, fostul director general al Companiei Naţionale Unifarm SA, fiind condamnat la 6 ani şi 8 luni închisoare cu executare într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit o mită de 760.000 de euro de la reprezentanţii unei firme, în schimbul atribuirii unui contract de achiziţie de echipamente de protecţie împotriva infectării cu noul coronavirus, respectiv 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale.

Tot în primă instanță a fost și condamnarea la 8 ani și 6 luni de închisoare a fostului ministru de finanțe Sebastian Vlădescu în dosarul reabilitării căii ferate București-Constanța. În același dosar, Mircea Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost condamnat la 7 ani de închisoare, iar fostul deputat PNL Cristian Boureanu la 4 ani și 3 luni cu executare. La fel, tot o decizie în primă instanță, s-a dat în luna aprilie în dosarul lui Florin Secureanu, fostul manager de la Spitalul Malaxa. Acesta a primit o pedeapsă cu executare de 5 ani și 10 luni de închisoare pentru abuz în serviciu.

La începutul anului, în luna februarie, a fost finalizat și dosarul Polaris, Radu Mazăre și Sorin Strutinsky fiind condamnați definitiv la câte 5 ani de închisoare, instanța dispunând și confiscarea a câte 3,4 milioane de lei de la cei doi. Alexandru Mazăre a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în dosarul locuințelor sociale din cartierul „Henri Coandă”.

O pedeapsă de 6 ani de închisoare a primit și Mircea Drăghici, fostul trezorier al PSD din perioada în care partidul era condus de Liviu Dragnea, condamnarea venind după ce fostul social-democrat și-a recunoscut vina. În anul 2021 acesta mai fusese condamnat la 5 ani de închisoare într-un alt dosar în care viza deturnarea subvenției primită de partid de la bugetul de stat. Tot pe scena politică, fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, a fost condamnat definitiv la 7 ani și 10 luni de închisoare cu executare pentru mai multe infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2006 – 2014. La fel, și fostul președinte al CJ Bihor, Florin Țurcanu, a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru o mită de circa 270.000 de lei.

Merită amintite și cele două condamnări primite, ambele în primă instanță, de către fostul șef al Fiscului, Șerban Pop: prima, la 13 ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 2,5 milioane de euro mită de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, și a doua la 4 ani de pușcărie pentru trafic de influență, fiind acuzat că ar fi intervenit în favoarea omului de afaceri Horia Simu, care i-ar fi cerut să intervină la șefa DIICOT de atunci Alina Bica pentru a-i rezolva un dosar penal. Tot în primă instanță a fost și condamnarea la cinci ani de închisoare primită de Cătălin Cherecheș, primarul din Baia Mare, acuzat de luare de mită.

În final, trebuie amintit și faptul că CEDO respins plângerea depusă de Adrian Năstase ca urmare a condamnării definitive la patru ani de închisoare în dosarul Zambaccian.

„Marea grațiere” și achitările din 2022

Anul 2022 a adus însă și câteva achitări de răsunet. E vorba de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, achitat definitiv în dosarul în care era acuzat că nu a constatat încetarea de drept a mandatului senatorului Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă dată de judecători prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.

Cu achitare a scăpat și fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, acuzat de trafic de influență și condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare. În dosarul în care politicianul PSD era acuzat că ar fi primit o vacanță plătită și i-a fost construită o casă de către un consilier județean pentru a-i angaja fiica la stat au fost eliminate înregistrările obținute de SRI pe baza unui mandat de securitate națională.

Cu achitare au scăpat și fostul baron PSD de Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, achitat definitiv într-un dosar de corupție din 2014, dar și europarlamentarul Vasile Blaga, acuzat de trafic de influență într-un dosar în care fostul primar Gheorghe Ștefan a recunoscut fapta că a intermediat o parte din mita de 700.000 de euro și a făcut acord cu procurorii DNA.

De departe însă cel mai important șoc în procesele aflate pe rolul instanțelor a venit ca urmare a deciziei CCR prin care a declarat neconstituțional articolul din Codul penal ce făcea posibilă întreruperea cursului prescripției. Această decizie a Curții venea după o decizie din 2018, unde pentru prima dată prevederile art. 155 alin.(1) ce stabilea că „termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”, erau declarate neconstituționale, însă timp de patru ani Parlamentul nu a reușit să pună în acord legislația cu deciziile CCR. Pe de altă parte și decizia CCR a reprezentat un șoc, pentru că în toată această perioadă atât instanțele cât și facultățile de drept, juriștii, interpretaseră decizia CCR din 2018 în sensul că în locul articolului declarat neconstituțional se aplica prevederea din vechiul cod penal. Noua decizie CCR era însă mult mai radicală, și a statuat că în toată această perioadă a existat un vid legislativ.

Efectul acestei decizii a dus însă la încetarea a nenumărate procese penale, intervenția prescripției eliminând răspunderea penală însă nu și cea civilă. Unul dintre dosarele mari afectate de această decizie a fost dosarul ANRP, Alina Bica și Dorin Cocoș scăpând de judecată astfel. DNA a transmis că după decizia CCR nu mai puțin de 557 de dosare, cu un prejudiciu total de 1,2 miliarde de euro, urmează să fie închise. De asemenea DIICOT a precizat că au fost identificate 288 de dosare aflate în faza de urmărire penală și 317 de dosare aflate în camera preliminară sau în faza de judecată ce ar urma să fie afectate de decizia CCR, cu un prejudiciu total de peste un miliard de euro.