Cele mai tari perle ale lui Petre Daea: „Un nonsens al puterii mele de înțelegere”/ „Nopți întunecate de vise încrucișate în care logica lipsește”

Petre Daea a făcut deliciul presei de mai multe ori cu exprimările sale pompoase legate de domeniul pe care îl gestionează, pentru a cincea oară ca ministru, anume Agricultura. De la cormoranii care „în România fac baie în piscine” până la animalele și plantele „cărora le lipsește din codul genetic calendarul odihnei”, declarațiile sale au produs deopotrivă amuzament și stupoare.

„Logica este dată la o parte, zilele nu se mai succed”

Însă acestea au fost doar expresia spontaneității ministrului, fiind metafore pe care autorul nu a apucat să le distileze și să le aștearnă pe hârtie la capătul unei reflecții așezate. În schimb, declarațiile politice susținute de actualul ministru în cele trei mandate de parlamentar reprezintă un șuvoi nezăgăzuit de figuri de stil pe care camerele video nu le-au înregistrat de-a lungul vremii, dar încă pot fi găsite pe site-urile celor două Camere.

După un mandat de circa șase luni ca ministru al Agriculturii în guvernul Năstase, Petre Daea a ajuns în Parlament, ca senator, în legislatura 2004-2008, iar colegii săi au avut ocazia să-i aprecieze aplecarea către poezie. Prezentăm mai jos un scurt florilegiu din lirica și gândirea ministrului Daea.

„Am crezut, în naivitatea mea politică, că morbul puterii nu-l poate îndepărta pe om de la logica simplă a lucrurilor. M-am înşelat însă, iar astăzi asistăm la lucruri pe care le prinzi doar în nopţile întunecate de vise încrucişate în care logica lipseşte, iar timpul este presat de existenţa umană. Nu ştii ce să crezi, este un vis urât sau o realitate că actuala putere are doar compasul politic în a măsura timpul existenţei umane. Logica este dată la o parte, ceasul nu mai este ceas, zilele nu se mai succed, nopţile au dispărut, totul este nou şi altfel văzut, şi, culmea, parcă prin noi este transmis sensul noii rânduiri umane (…) Nu mi-am putut închipui că va veni ziua când şi bobul de grâu va fi colorat politic în culorile coaliţiei de guvernare care doreşte să pună ştampila pe codul genetic în care numai mintea şubredă a unora pot să înţeleagă că există vreo legătură. Mâine, ne putem aştepta ca şi furca cu care ţăranul român pune fânul în ieslea vacii să aibă, în cele patru coarne, însemnul patrulaterului politic prins în chingile vremii de improvizaţia deciziei”, spunea Daea în martie 2005 lamentându-se astfel pentu politizarea domeniului agricol de către puterea de atunci, coaliția PNL-PD-PC-UDMR.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 30 de ani. Mărturia unui copil de 4 ani i-a dat de gol pe autori

Petre Daea, de la copilul scăpat din chinurile nașterii în Sfatul Țării

Comentând efectele inundațiilor din mai 2005 și ineficiența acțiunilor autorităților, Daea și-a invocat propria mamă într-un discurs fulminant din Senat: „Biata mamă care şi-a lăsat fiul să-i poarte cenuşa în bătătura generaţiilor, nu s-a gândit niciodată că un copil scăpat din chinurile naşterii va ajunge în Sfatul Ţării şi nu-şi va umple ochii de suferinţa nepăsării pentru că, în floarea primăverii, gâştele pasc iarba din podul de fân pe apele râurilor umflate de natura dezlănţuită (…) Se caută pompe în sala pompelor, se caută soluţii în disoluţii. Apar la televizor figuri senine în trăsnetul naturii. Se fac justificări, se caută cu lumânarea vinovaţi în tunelul timpului.”

Doi ani mai târziu, senatorul PSD făcea o serie de considerații de ordin gnoseologic privind erorile guvernanților care au ignorat strategia de dezvoltare durabilă elaborată de guvernul Năstase. „Sunt consternat de ce văd şi ascult. Văd diverse persoane care doresc să fie pe sticla opacă a televizoarelor, încercând, prin prezenţă şi abordare, să descopere ceea ce se cunoaşte, dar să se uite ceea ce se ştie foarte bine. Sunt auzite, oricând şi oriunde, preocupări ale tuturor pentru accesarea fondurilor europene, care este o activitate eminamente administrativă şi care nu trebuie să cuprindă întreaga agendă a acelora care se ocupă de destinele agriculturii. Sunt auzite, zi de zi, din ce în ce mai agasant, exprimări atipice, dar moderne, pentru cei ce se simt moderni, preocupându-se exclusiv de impactul integrării. Nişa de piaţă a devenit o definiţie seacă, într-un limbaj crispat şi gripat în sfera dialogului legat de soluţia momentului, şi nu de perspectiva domeniului”, vitupera Petre Daea.

Câteva luni mai târziu, Daea relua atacul la adresa epigonilor care i-au succedat la Ministerul Agriculturii a căror incompetență îi provoca o nețărmurită revoltă: „Refuzul de a crede mă determină să refuz a accepta tot ce se întâmplă în domeniul în care m-am consacrat cu modestia găsită în locul zugrăvit de multe ori, din nefericire, de impostori.”

În mai 2010, înaintea unei futile încercări a opoziției de a da jos guvernul Boc, Daea clama de la tribuna Senatului intenția de a vota în favoarea moțiunii de cenzură. „Buna mea credință îmi dă speranța demersului, căruia astăzi îi dau girul public într-un loc în care freamătul conștiinței aleșilor neamului trebuie să construiască portativul interesului național. Când strada o cere și țara o vrea, alesul poporului răspunde prin DA!”, anunța Petre Daea.

Digisport.ro

Victima luptătorului suspendat pe viață a răbufnit: ”Toată lumea i-a cerut”. Ce a pățit după episodul fără precedent

Probabil dezamăgit de eșecul demersului, senatorul a devenit mai meditativ, înclinat către considerații metafizice, decât preocupat de frământarea mundanului, după cum arată o declarație făcută cu ocazia Zilei Muntelui din 2011: „Prin om, cerul a coborât pe pământ, prin munte, pământul a urcat la cer.”

Înțelepciunea anilor de senectute ai ministrului Agriculturii

În septembrie 2013, o declarație care teoretic avea ca obiect Roșia Montană s-a transformat într-o reflecție asupra limitelor cunoașterii și incapacității umane de a obține certitudini: „M-am gândit de multe ori în pelerinajul minţii dacă unanimitatea dezbină sau dezbinarea naşte unanimitate. Sincer nu este un joc de cuvinte, ci un nonsens al puterii mele de înţelegere (…) Mi-a fost şi îmi este frică de răul pricinuit prin tergiversarea deciziei, cum, de altfel, mi-a fost şi îmi este frică de luarea unor decizii nefondate, dar câte temeri nu sunt şi câte vor mai apărea.”

Însă Daea părea resemnat că existența umană se află sub semnul contradicției, după cum reiese din următoarea formulare: „Mă gândesc că atunci când te naşti există riscul să te îneci plângând, în timp ce plânsul este primul semn al sănătăţii.”

Tema a fost reluată într-o ieremiadă provocată de lipsa de hrană cu care se confruntă mari regiuni ale lumii. „Imaginaţia umană poate brăzda tabloul sumbru al acestei statistici cu fel de fel de conexiuni, care să proiecteze cât mai fidel, dar cu siguranţă incomplet, dimensiunea nenorocirii, colorându-se, astfel, curcubeul Apocalipsei, care are şi început, dar şi sfârşit, pe această bucată de pământ, în dimensiunea universală. M-am prins de această imagine apocaliptică cu neputinţa de a înţelege şi, de multe ori, de a acţiona în marşul existenţei, al deciziei şi al acţiunii umane”, spunea Daea.

Doi ani mai târziu, Petre Daea nu-și ascundea dezabuzarea provocată de experiența sa ca parlamentar, într-o declarație intitulată „Salut, tinerețe înfrântă!”: „Constaţi prin privire şi strângere de mână că toţi dorim să fim laolaltă, în binele personal şi să simţim că acesta este rodul înţelegerii colective. Dar, din nefericire, nu putem să atingem această stare, tinereţea dorinţei şi puterea răbdării se văd izolate, deşi ele trăiesc, există şi se dezvoltă întotdeauna în orice loc unde organizarea colectivă are raţiunea construcţiei funcţionale. Slăbeşte coeziunea, se destramă ordinea, se prăbuşeşte intenţia de bine şi speranţa împlinirii, se despart generaţiile. Tabloul neîmplinirilor umbreşte pe cel al faptelor bune, parcă mergem cu spatele, iar ochii parcă nu mai sunt cu noi.”

Un interesant detaliu biografic legat de Petre Daea este faptul că s-a născut în localitatea Șișești (jud. Mehedinți), care este și locul de baștină al lui Gheorghe Ionescu-Șișești (1885-1967), membru al Academiei și unul dintre cei mai mari agronomi pe care i-a avut România.

Cândva Ionescu-Șișești s-a referit la fărâmițarea excesivă a terenurilor agricole afirmând: „Pământul este ca diamantul, cu cât se mărunțește, cu atât își pierde valoarea.” Se pare că Petre Daea a moștenit de la consăteanul său nu doar interesul pentru agricultură, ci și înclinația spre poezie.