Donald Trump ar fi solicitat deja crearea unui plan pentru invadarea Groenlandei, iar de săptămâna trecută și-a înăsprit retorica legată de preluarea insulei, afirmând că administrația sa va acționa asupra acestui teritoriu danez „fie că le place, fie că nu”.
„Dacă nu facem asta, Groenlanda va fi preluată de Rusia sau China și nu le vrem ca vecine. Ați înțeles? Aș vrea să fiu de acord prin voință, dar dacă prin voință nu funcționează, va funcționa prin forță”, a amenințat Trump, iar la Copenhaga și Nuuk amenințarea sa a fost luată foarte în serios.
Întrebată ce plan are Danemarca în cazul unei intervenţii în forţă a SUA, premierul Mette Frederiksen nu a oferit un răspuns clar. „Nu pot împărtăși totul, mai ales nu pe o scenă ca aceasta”, s-a rezumat ea să spună, în cadrul unei mese rotunde la Nyborg. Şeful guvernului de la Copenhaga a atras atenţia că ne aflăm într-un punct de cotitură și că acesta este un „moment fatidic”, adăugând că „sunt în joc lucruri mai mari decât ceea ce se poate vedea cu ochiul liber”.
În acest context au început deja speculațiile despre cum ar putea arăta viitoarea operaţiune a lui Donald Trump, iar El Pais, pe baza interviurilor cu experți și foști diplomați, a identificat șase scenarii potențiale.
Primul şi cel mai la îndemână scenariu este cel al unei intervenţii militare. El Pais face o legătură cu operațiunea lui Trump în Venezuela, dar subliniază că în cazul Groenlandei nu ar fi vorba despre capturarea unui lider străin urmărit de sistemul judiciar american și nici despre controlul guvernului, ci despre anexarea teritoriului la SUA. Acest lucru s-ar putea întâmpla prin forță, astfel încât o mână de soldați americani ar prelua controlul asupra clădirilor strategice: parlamentul, poliția, mass-media publică și aeroportul. „Nu este cel mai probabil scenariu, dar nu poate fi exclus complet”, spune Jon Rahbek-Clemmensen , șeful departamentului de studii strategice de la Colegiul Regal de Apărare din Copenhaga.
El Pais publică, de asemenea, un sondaj realizat de institutul Voxmeter, care arată că 38% dintre danezi chiar cred că SUA vor intra în posesia Groenlandei prin forță.
Danemarca nu poate face prea multe din punct de vedere militar, dar sunt propuse diverse operațiuni armate, precum desfășurarea de militari în Nuuk, capitala Groenlandei. În plus, unii aduc în discuţie un ordin în vigoare din 1952, care îi obligă pe soldații danezi să lupte în cazul unui atac pe teritoriul lor.
Lars Bangert Struwe, de la firma de analiză Geopol Strategi și fost oficial în cadrul biroului strategic al Ministerului Apărării din Danemarca, indică una dintre potențialele complicații ale acestui scenariu. „Desfășurarea operațiunilor militare în Arctica este foarte dificilă, deoarece este atât de frig încât necesită personal înalt calificat și instruit. Acest lucru a fost evident în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Frigul și condițiile meteorologice ar putea ucide mai mulți americani decât invazia în sine”, spune el.
Al doilea scenariu înfăţişează o formă mai subită de preluare a insulei: războiul hibrid. Americanii au câteva sute de soldaţi la baza aeriană Pituffik, iar analistul politic danez Jonas Parello-Plesner spune că americanii „ar putea face ce au făcut rușii la Polul Nord: să-și planteze steagul și să spună că acestea sunt acum Statele Unite”.
Mai mult decât atât, ar fi o metodă similară cu cea folosită de Vladimir Putin pentru a anexa Crimeea în 2014. Rusia a preluat controlul peninsulei prin desfășurarea așa-numiților „oameni verzi”, soldați care nu s-au identificat ca atare. Apoi a ratificat anexarea printr-un referendum ilegal. Din punct de vedere constituțional, un referendum privind independența ar fi o condiție prealabilă pentru ca Groenlanda, odată ce va deveni pe deplin suverană și independentă de Danemarca, să se alăture Statelor Unite, potrivit analizei făcute de El Pais.
Însă, înainte de a ajunge în acel punct, SUA ar putea lansa un război hibrid. „Serviciile secrete americane ar putea încerca să seducă mișcarea de independență a Groenlandei”, consideră Lars Struwe. Conform sondajelor, majoritatea groenlandezilor susțin independența, dar în acelaşi timp resping și anexarea insulei de către Statele Unite.
Ca parte a NATO, conform acordurilor, forțele americane ar trebui să apere Groenlanda de o invazie, dar ce se întâmplă dacă invazia este americană? Din punct de vedere militar, Danemarca și aliații săi europeni nu pot face prea multe, dar Parello-Plesner menționează o altă opțiune care este deja în curs de desfășurare: „descurajarea diplomatică” a danezilor și a Uniunii Europene.
„Americanii vor fi izolați în cadrul NATO și, deși Trump nu este un mare fan al NATO, există un întreg sistem format din Pentagon și Congres, unde există un sprijin puternic pentru Alianță”, spune analistul danez. Membrii Congresului de la Washington, democrați și unii republicani, reprezintă atuul danezilor. Cu toate acestea, nu va fi ușor. Trump a declarat într-un interviu acordat The New York Times că „s-ar putea să fim nevoiți să alegem între NATO și Groenlanda”. Dacă cerințele sale privind Groenlanda nu sunt îndeplinite, Alianța Nord-Atlantică este terminată, dar probabil și sprijinul pentru Ucraina, mai scrie El País.
Al patrulea scenariu presupune cumpărarea insulei. Este unul plauzibil, ţinând seama că încă din 2019, din timpul primului său mandat, Donald Trump spunea că dorește să cumpere Groenlanda. El şi-a repetat intenţia şi anul trecut şi, de altfel, nu ar fi prima dată când SUA cumpără teritorii de la un alt stat.
În 1803, SUA au cumpărat Louisiana de la Franța, teritoriul de atunci fiind mai mare decât suprafaţa pe care o are statul Louisiana de astăzi. Conform calculelor realizate de The Wall Street Journal, această cifră ar fi echivalentul a 430 de milioane de dolari în prezent. În 1867, SUA au cumpărat Alaska de la Rusia pentru 158 de milioane de dolari, iar în 1917 chiar de la Danemarca a cumpărat, pentru 25 de milioane de dolari (echivalentul a 633 de milioane de dolari în prezent), ceea ce se numea atunci Indiile de Vest Daneze, actualele Insulele Virgine Americane. În plus, nu ar fi prima dată când SUA încearcă să cumpere Groenlanda. Fostul președinte american Harry S. Truman a oferit 100 de milioane de dolari în 1946 pentru cea mai mare insulă din lume, dar Danemarca a spus „Nu” la momentul respectiv.
A cincea opțiune, „asocierea” ar fi fezabilă prin intermediul unui Acord de Liberă Asociere (COFA), cum ar fi cel care leagă SUA de teritoriile din Pacific, cum ar fi Insulele Marshall, Statele Federate ale Microneziei și Republica Palau. În acest scenariu, „SUA ar face o ofertă Groenlandei, iar Groenlanda ar accepta-o”, speculează Rahbek-Clemmensen, adăugând: „Formal, Groenlanda ar deveni independentă, dar ar intra într-o cooperare foarte strânsă cu SUA și le-ar oferi, de facto, control asupra propriei politici de securitate și, poate, asupra bogățiilor sale minerale, în schimbul sprijinului economic.
Nu este imposibil, dar nici foarte probabil, din moment ce avem deja acorduri. Ceea ce s-ar putea încerca cu Trump, care nu este tocmai omul care să se preocupe de detalii, ar fi să se reformuleze actualul tratat, care datează din 1951: să se rescrie şi să i se spună că este un tratat pentru el”.
Ultimul scenariu prevede semnarea unui acord, iar experţii de la Copenhaga subliniază că acordul din 1951 cu Washingtonul pentru apărarea Groenlandei permite deja îndeplinirea multora dintre cerințele americane în materie de securitate. Conform acordului, SUA are dreptul să „construiască, să instaleze, să întrețină și să opereze instalații și echipamente, precum și să îmbunătățească și, în general, să pregătească zona pentru uz militar”. La sfârșitul Războiului Rece, Washingtonul a închis bazele și a lăsat deschisă doar una, dar putea deschide câte dorește și își va putea spori prezența militară. De asemenea, ar putea investi, pentru că nimic nu o împiedică să facă acest lucru, mai scrie El Pais.
„Danemarca și Groenlanda ar putea oferi SUA o ieșire din criză, ceva care să nu ducă la controlul politic asupra Groenlandei, situaţie pe care SUA ar putea-o prezenta însă ca pe o victorie, iar astfel am putea întoarce pagina. De exemplu, un nou acord de apărare, sau o nouă legislație privind investițiile chineze, sau creșterea cheltuielilor militare”, subliniază Rahbek-Clemmensen.
Există un precedent recent al unei țări pe care Trump a vrut să o cucerească, dar pe care a lăsat-o deoparte deocamdată: Panama. „Marco Rubio a mers să negocieze cu ei, a dat afară compania chineză care opera în porturile canalului, a adus companii americane, iar Trump a considerat că este o afacere bună. Acum am putea reînnoi contractele pe care le avem deja și am putea începe proiecte comune privind resursele minerale și metalele rare. Poate că aici există o înțelegere mai prietenoasă”, a spus şi Parello-Plesner.
„Soluția este să discutăm cu americanii și să le promitem că nu va exista nicio prezență chineză sau rusă în Groenlanda, deci nu vor exista probleme de securitate. Problema fundamentală este că Donald Trump nu vede Groenlanda ca pe o problemă de securitate, ci ca pe o modalitate de expansiune a SUA”, completează şi Lars Bangert Struwe.
Copenhaga consideră că acordurile actuale abordează deja preocupările legate de securitate și tensiunile cu China și Rusia în zona arctică, o zonă strategic vitală, dar va fi mai dificil pentru Danemarca și partenerii săi să ofere un răspuns satisfăcător dorinței lui Trump de a declara Groenlanda parte a Statelor Unite, se arată în încheierea materialului publicat de El Pais.