Cele trei întrebări esențiale despre COVID-19, virusul care răspândește nu doar infecție printre oameni, ci și panică. Cât de aproape suntem de prăpastie

Este greu de prezis traiectoria unei rachete sau bilanțul victimelor dacă aceasta ar ateriza într-o mulțime, iar în ceea ce privește epidemia cauzată de COVID-19, acest lucru este și mai greu de anticipat.

Întrebările esențiale legate de COVID-19

Pe măsură ce noul coronavirus a fost identificat în orașul Wuhan din China, la finalul lunii decembrie, iar acum continuă să se răspândească pe glob, oamenii de știință au încercat și încă încearcă să găsească răspunsuri la mai multe întrebări.

Cât de ușor se răspândește virusul de la o persoană la alta? Care este adevărata perioadă de incubare a agentului patogen – timpul în care o persoană infectată, dar care nu prezintă încă simptome evidente poate transmie virusul? Care este bilanțul real al deceselor?

Cu toate că 99% din cele peste 75.000 de cazuri confirmate și aproape toate decesele au fost înregistrate în China, acest lucru se va schimba cât de curând.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Este imposibil de știut câte persoane au plecat din Wuhan înainte ca autoritățile chineze să închidă orașul, ori câți oameni au călătorit cu avionul înainte să fie confirmați cu noul coronavirus.

De ce epidemia era de așteptat

În ciuda severității acestei pandemii, ea nu vine ca o surpriză. Aceasta a fost prezisă de foarte mulți oameni de știință în nenumărate moduri: de la felul în care a izbucnit și până la diseminarea rapidă internațională, ori la potențialul clar de a îmbolnăvi și omorî pe cei infectați.

Ce este cu adevărat surprinzător este doar faptul că omenirea nu s-a pregătit deloc pentru acest gen de asalt. Biologistul Joshua Lederberg, câștigător al premiului Nobel, spunea că virusurile “reprezintă cea mai mare amenințare a dominării omenirii pe această planetă”.

Acest lucru nu a fost mai adevărat ca în 1918, atunci când epidemia de gripă a ucis cel puțin 50 de milioane de oameni, demonstrând astfel că nu există o armă mai letală și mai ușor de răspândit decât un virus.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Mai mult decât atât, aceste invazii virale au, de cele mai multe ori, tipare specifice.

Așadar, orice persoană care a citit secțiunea știință a unui ziar știe că liliecii sunt purtătorii celor mai mulți agenți patogeni, ori că oamenii iau aceste virusuri de la specii intermediare, în acest caz fiind vorba despre pangolini, unele dintre cele mai traficate animale de peste pământ.

Bolile zoonoze – Ce sunt și cum ne afectează

Bolile infecțioase care se transmit de la animale la oameni se numesc zoonoze (din greaca zoon = animal; nosos = boală), iar cel mai memorabil exemplu din ultimii ani este Sindromul Respirator Acut Sever (SARS), care, în 2002, a dus la prima pandemie a mileniului.

Acest virus, originar tot din China, a fost transmis către oameni printr-o proteină (ACE-2), ce se găsește în celulele aparatului respirator, aceeași care permite virusului COVID-19 să intre în organism.

De altfel, ambele virusuri fac parte din aceeași familie, coronavirus, sunt genetic similare și au fost izolate în lilieci. Același lucru a fost valabil și în cazul Sindromului respirator coronavirus din Orientul Mijlociu (MERS), ce a început să se răspândească prin Arabia Saudită în 2012.

Chiar dacă răspândirea către oameni s-a făcut atunci prin cămile, virusul a pornit tot de la lilieci, același lucru întâmplându-se și cu virusul Ebola.

Rolul pe care îl joacă liliecii în răspândirea acestor agenți patogeni nu este greu de înțeles, asta pentru că aceștia reprezintă în jur de 20% din numărul total de specii de mamifere, iar mulți dintre ei au un sistem imunitar robust, ce îi protejează de virusurile puternice.

Acest lucru îi transformă pe lilieci în gazde perfecte, întrucât virusurile se “antrenează” cu sistemul imunitar al acestor mamifere și, în acest timp, agenții patogeni devin din ce în ce mai puternice.

Asia, locul celor mai periculoase virusuri

Șansele unei situații ieșite de sub control sunt foarte mari în zone unde există un contact permanent între animale și oameni, așa cum este cazul piețelor din estul Asiei, ce comercializează animale vii.

Spre exemplu, dacă un porc strănută într-o piață aglomerată, animalul ar putea să infecteze un om, iar de acolo lucrurile să degenereze și să ducă la o epidemie.

Adăugând la acest lucru și faptul că 60% din populația planetei locuiește în Asia, dintre care 130 milioane de oameni doar în provincia Guangdong, ne putem da seama cât de ușor este ca o epidemie să pornească din această parte a Terrei.

Trebuie, de asemenea, precizat faptul că aceste virusuri sunt toate noi, ceea ce înseamnă că oamenii nu au anticorpi care să lupte împotriva lor. În 2009, virusul H1N1 (subtipul virusului gripal A) a infectat cel puțin 1,4 miliarde de oameni, pe mulți dintre ei înainte ca tratamentul pentru acest virus să fie disponibil.

Acest tip de gripă a ucis în jur de 200.000 de oameni pe întreg globul, dar ar fi putut fi mult mai rău, spun oamenii de știință. De exemplu, în 1957, o pandemie de gripă a ucis peste un milion de oameni, iar în 1968 pandemia de gripă din Hong Kong a ucis între 1 și 4 milioane de oameni.

COVID-19. Ce se va întâmpla de acum

În cazul în care virusul COVID-19 nu se dovește a fi extrem de virulent, acesta va dispărea, iar pericolul va fi uitat, așa cum s-a întâmplat cu SARS, MERS, gripa aviară sau alte boli zoonote. Cu toate acestea, este prea devreme să fie făcută o prognoză corectă.

Până atunci, oamenii de știință lucreză la foc continuu pentru a opri această pandemie și au trecut în câteva săptămâni prin etape ce ar fi durat în mod normal luni întregi. Cu toate acestea, este posibil să dureze un an până la crearea unui vaccin pentru oameni.

În această situație, dacă virusul ar ieși de sub control înainte de găsirea unui vaccin, numărul morților ar urca dramatic, ceea ce ar duce și la o afectare a economiei Chinei și, implict, a întregii lumi.

Ce putem face până atunci este să fim mult mai atenți cu igiena, iar autoritățile din întreaga lume să creeze reguli speciale în piețile unde se vând animale vii, locurile cele mai probabile de răspândire a virusurilor.

În plus, ar trebui puse la îndemâna populației mai multe teste, astfel ca cei care au fost expuși la anumiți agenți patogeni să își verifice starea de sănătate cât mai repede.

Nu în ultimul rând, să nu uităm că, chiar dacă această pandemie va trece, va urma o alta, posibil mult mai gravă, într-un viitor incert. Tot ce știm clar este că, dacă vrem să avem vreo șansă de a opri o viitoare epidemie, trebuie să ne pregătim de acum.