Oamenii de știință vorbesc despre K2-18b, planetă descoperită în 2015 folosind date de la telescopul spațial Kepler. Potrivit unui studiu publicat în Astrophysics Journal Letters, citat de New York Times, oamenii de știință încearcă de mulți ani să găsească dovada că oamenii nu sunt singurele ființe inteligente din Univers.
Acum, o echipă de cercetători a prezentat ceea ce susține că este cel mai solid indiciu al vieții extraterestre. Atenție, nu în sistemul nostru solar, ci pe o planetă masivă, cunoscută sub numele de K2-18b, care orbitează o stea la 120 de ani lumină de Pământ. O analiză repetată a atmosferei exoplanetei sugerează o abundență a unei molecule care pe Pământ are o singură sursă cunoscută: organisme vii precum algele marine.
”Nu este în interesul nimănui să pretindem prematur că am detectat viață”, a declarat Nikku Madhusudhan, astronom la Universitatea din Cambridge și autor al noului studiu. Oamenii de știință sunt convinși că cea mai bună explicație pentru descoperirile făcute său este că planeta K2-18b ar fi acoperită cu un ocean cald, plin de viață.
”Acesta este un moment revoluționar. Este prima dată când omenirea vede potențiale biosemnături pe o planetă locuibilă”, a declarat Madhusudhan. Cu toate acestea, alți oameni de știință sunt sceptici că există viață pe această planetă. ”Nu este nimic. Este un indiciu. Dar nu putem trage concluzia că planeta este locuibilă”, a transmis Stephen Schmidt, un om de știință de la Universitatea Johns Hopkins.
Din păcate, cu tehnologia actuală omenirii i-ar lua peste 1200 de ani să ajungă acolo, dacă ar face-o vreodată. În aceste condiții, Dacă există viață extraterestră pe K2-18b sau oriunde altundeva, este aproape imposibil de aflat. ”Dacă nu vedem un extraterestru care ne face cu mâna, nu ne ajută cu nimic”, a declarat și Christopher Glein, un om de știință planetar la Institutul de Cercetare Southwest din San Antonio.
K2-18b este considerată o planetă din categoria sub-Neptun, o planetă mult mai mare decât planetele stâncoase din sistemul nostru solar interior, dar mai mici decât Neptun și alte planete dominate de gaze ale sistemului solar exterior. În 2021, doctorul Madhusudhan și colegii săi au venit cu o teorie care arată că planetele sub-Neptun ar fi acoperite cu oceane calde de apă și învelite în atmosfere care conțin hidrogen, metan și alți compuși ai carbonului.
Pentru a descrie aceste planete ciudate, au inventat un nou termen, ”Hycean”, dintr-o combinație a cuvintelor ”hidrogen” și ”ocean”. Lansarea telescopului spațial James Webb în decembrie 2021 a permis astronomilor să privească mai atent planetele din categoria sub-Neptun și alte planete îndepărtate.
În 2023, în timp ce studiau atmosfera acestei planete, oamenii de știință au detectat indicii slabe ale sulfurii de dimetil, o moleculă care pe Pământ este produsă exclusiv de viață. În ocean, de exemplu, anumite forme de alge produc acest compus, care se ridică în aer și se adaugă la mirosul distinctiv al mării.
Anul trecut, doctorul Madhusudhan și colegii săi au avut o a doua șansă să caute sulfură de dimetil. De data aceasta, au văzut un semnal și mai puternic de sulfură de dimetil, împreună cu o moleculă similară, numită disulfură de dimetil. ”Este un șoc pentru sistem. Am petrecut o cantitate enormă de timp pentru a studia planeta”, a completat omul de știință.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că planeta K2-18b poate găzdui, de fapt, o cantitate extraordinară de sulfură de dimetil în atmosfera sa, de mii de ori mai mare decât nivelul găsit pe Pământ. Acest lucru ar sugera că mările sale sunt pline de viață. Cu toate acestea, o întrebare care nu a primit încă răspuns este dacă K2-18b este de fapt o planetă locuibilă, Hycean, așa cum susține echipa condusă de doctorul Madhusudhan.
În replică, într-o lucrare publicată în mediul online, omul de știință Christopher Glein și colegii săi au susținut că K2-18b ar putea fi, în schimb, o bucată masivă de rocă cu un ocean de magmă și o atmosferă groasă și arzătoare de hidrogen, cu greu favorabilă vieții așa cum o știm noi.
Oamenii de știință vor trebui, de asemenea, să efectueze experimente de laborator pentru a da însemnătate noului studiu, pentru a recrea condițiile posibile pe sub-Neptuni, de exemplu, pentru a vedea dacă sulfura de dimetil se comportă acolo așa cum se comportă pe Pământ. ”Este important să ne amintim că tocmai începem să înțelegem natura acestor lumi exotice”, a declarat Matthew Nixon, un om de știință planetar de la Universitatea din Maryland.
În ultimii ani, NASA a proiectat și construit telescoape spațiale mai puternice, care vor căuta în mod special semne de viață pe planetele care orbitează în jurul altor stele, inclusiv K2-18b. Chiar dacă va dura ani pentru a descifra ceea ce se întâmplă pe K2-18b, cu siguranță concluzia poate să schimbe istoria așa cum o cunoaștem. ”Nu țip extratereștri! Dar, îmi rezerv întotdeauna dreptul de a țipa extratereștri!”, a punctat Nikole Lewis, un om de știință la Universitatea Cornell.
O mică problemă, care poate să devină foarte mare, e chiar modul în care administrația Trump privește subvențiile acordate științei. De exemplu, Joshua Krissansen-Totton, un astrobiolog la Universitatea din Washington, a declarat că este îngrijorat de faptul că întreg demersul să fie sabotat de Donald Trump, care vrea să reducă bugetul științific la jumătate, eliminând viitorul telescop spațial și alte proiecte de astrobiologie ”Dacă se întâmplă asta, căutarea vieții în altă parte s-ar opri practic”, a explicat Krissansen-Totton.