Cercetătorii au reușit să rezolve un mister vechi de aproape trei secole. Aceștia au reconstruit un animal care a trăit pe planetă cu 300 de milioane de ani în urmă. Ce au descoperit în legătură despre specie?
Cercetătorii au încercat, timp de mai bine de 200 de ani, să deslușească misterul lui Arthropleura, un animal preistoric uriaș, care arăta ca un miriapod.
Acesta a trăit pe planeta noastră în urmă cu mai bine de 300 de milioane de ani. Două fosile au fost foarte bine conservate de-a lungul anului, fiind descoperite în Franța.
Acestea oferă informații, pentru prima dată, despre cum ar fi arătat, de fapt, capul animalului. Oamenii de știință au aflat și date în legătură cu modul în care trăia artropodul.
Artropodele aparțin, astăzi, unui grup biologic ce include insecte, crustacee și arahnide, cum ar fi păianjenii și rudele acestora. Arthropleura este un animal dispărut, dar rămâne în istorie ca fiind cel mai mare artropod ce a trăit vreodată pe această planetă.
Primele sale fosile au fost descoperite în 1854, de către cercetătorii britanici. Anumite specimene adulte au fost estimate că ar fi avut lungimea de 2,6 metri.
Niciuna dintre fosilele descoperite nu avea cap. Acesta ar fi fost de ajutor pentru cercetători astfel încât să poată determina detalii importante în legătură cu creatura, inclusiv dacă era un prădător sau cu ce se hrănea.
Pentru a putea obține primul cap complet de Arthropleura, oamenii de știință au făcut analize avansate mai multor fosile care aparțin unor specimene tinere, care au fost descoperite în Franța în anii ’70.
Aceste descoperiri au fost publicate pe 9 octombrie, în jurnalul Science Advances. Animalul are atât caracteristici de diplopode, cât și de miriapozi. Acest lucru sugerează că cele două specii sunt chiar mai înrudite decât era considerat.
“Combinând cele mai bune date disponibile din sute de gene de la animale care trăiesc astăzi, pe lângă caracteristicile fizice care ne permit să plasăm Arthropleura pe arbori evoluționari, am reușit să facem această descoperire – miriapozii și diplodele sunt cea mai apropiată rudă una celeilalte”, a explicat Dr. Greg Edgecombe, co-autor al studiului și paleontolog, expert în nevertebrate antice la Muzeul Național de Istorie Naturală a lumii, potrivit CNN.
După analizarea fosilelor și urmelor lăsate de Arthropleura, cercetătorii au realizat că această creatură masivă a trăit în urmă cu 290 – 346 de milioane de ani în urmă.
Creatura ar fi trăit în ceea ce astăzi reprezintă America de Nord și Europa. Aceasta era unul dintre mulții giganți care locuiau pe Pământ.
Creaturile care astăzi sunt cunoscute ca scorpioni, precum și alte insecte dispărute de tipul libelulei, ajungeau la dimensiuni mult mai mari decât cele de acum. Principala cauză era oxigenul atmosferic în abundență.
Arthropleura avea, însă, o dimensiune asemănătoare cu cea a aligatorilor din ziua de astăzi, după cum a precizat Mickael Lheritier, co-autor al studiului.
După ce aceste animale au murit, trupurile lor au fost îngropate în straturi de sedimente. Astfel, multe au ajuns să fie blocate într-un mineral, siderită, care a devenit solid și a format noduli în jurul rămășițelor. Datorită faptului că au rămas în piatră, chiar și cele mai delicate aspecte al trupurilor s-au păstrat.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2024/10/arthropleura-descoperire.jpg)
După analizarea scanărilor 3D ale animalelor preistorice, au fost reprezentate două specimene complete, care au trăit cu 300 de milioane de ani în urmă.
Ambele fosile aveau și acum mare parte din picioare, iar una avea un cap complet cu antene, ochi și mandibulă. Acesta a fost primul Arthropleura care a fost documentat complet până acum.
Echipa de cercătorii avea două perechi de picioare pentru fiecare segment de corp, specific diplopodelor de azi. Animalul avea și caracteristici asemănătoare cu cele ale miriapozilor, cum ar fi poziționarea mandibulelor și forma aparatului său de consum de hrană. Ochii erau externi, la fel ca în cazul crustaceelor.
Cercetătorii speră că această descoperire le va fi de ajutor pentru a afla și alte lucruri în legătură cu animalul. De exemplu, aceștia vor să determine cum mânca și cum respira specia.
“Nu au colți veninoși sau picioare specializate pentru a prinde pradă, așa că cel mai probabil nu vorbim de un prădător. Picioarele lui sunt mai bine poziționate pentru mișcări lente, așa că seamănă mai mult cu diplopozii de azi, care consumă compost”, a spus Edgecombe.
În plus, cercetătorii sunt curioși în legătură cu ochii externi ai acestei creaturi. De altfel, după determinarea sistemului respirator, vor fi descoperite detalii privind legătura speciei cu apa.