Cercetătorii de la Măgurele lucrează la un nou tip de radiografie pentru bolnavii de COVID-19

Un nou tip de radiografie, mai detaliată și mai  puțin radioactivă, este în curs de experimentare de către cercetătorii de la ELI-NP de la Măgurele, unde se află cel mai puternic laser din lume, informează Radio România Cultural, preluat de edupedu.ro. Noul tip de radiografiere va putea fi utilizat pentru pacienții infectați cu coronavirus, fiind o procedură mult mai puțin invazivă decât computerul tomograf, care emite o cantitate mare de radiații și nu poate fi utilizat decât la interval mari de timp, și mai exact decât radiografie clasică ce nu surprinde țesutul pulmonar.

O metodă revoluționară: se vede ce nu surprinde radiografia clasică

Cercetările sunt coordonate de către Dan Stutman, profesor la Johns Hopkins University din Baltimore (SUA).

În momentul de față, pentru a surprinde efectul pe care coronavirusul îl are asupra plămânilor se folosește tomografia computerizată (CT),  însă procedeul nu poate fi folosit pe scară largă

”Există un număr limitat de sisteme CT în spitale, sunt mașini mari și scumpe și metoda asta nu poate fi aplicată în mod repetat pe același pacient pentru monitorizarea tratamentelor, din cauza dozei prea mari de radiații. În schimb, radiografie simplă de plămâni, cu raze X, pe care o știm toți, este folosită pe scară mult mai mare în spitale datorită costului mai mic al sistemului radiografic și a dozei de radiații mult mai reduse”, a precizat Dan Stutman.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Pe de altă parte, radiografia cu raze X are un alt defect major, anume că nu percepe țesuturile moi ale corpului, iar plămânii în cea mai mică măsură pentru că sunt poroși.

”Plămânii sunt de fapt niște alveole pline cu aer, niște alveole de țesut moale pline cu aer. Radiografia clasică nu vede plămânul. Ceea ce se vede în radiografie sunt deja stadii avansate, sunt acolo inflamaţii grave, densificaţii, cancere sau lichid acumulat în plămâni, altminteri nu se vede. Efectele asupra alveolelor nu se văd”, a explicat cercetătorul american.

În schimb, metoda folosit la Institutul de la Măgurele funcționează pe un alt principiu care permite o imagine exactă a ceea ce se întâmplă în plămâni, fără ca radațiile să producă daune pacientului.

”Funcționează nu pe atenuarea radiație care este foarte slabă, ci pe schimbarea de fază, e complicat acum să explic ce înseamnă schimbarea de fază, dar este aproximativ ce se întâmplă cu lumina într-o prisma de sticlă, se refractă și dacă sticlă are și ne-uniformității, se împrăștie. Bazat pe efectele astea lucrurile se văd cu totul altfel. În primul rând pentru că în țesuturile moi, cum este plămânul, probabilitatea de schimbare de fază este mult mai mare decât cea de atenuare. Ceea ce permite o imagistică cu sensibilitate mult mai ridicată decât imagistica convențională, radiografie sau CT convențional. Și în particular este o variantă acestei metode numită PXI se cheamă, de la “Phase contrast Extra Imaging”, care se numește “dark field”, bazată pe împrăștierea radiației, care este foarte sensibilă pentru țesutul pulmonar, pentru că acesta este poros”, a precizat Stutman.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Astfel, această metodă ar obține cele mai bune rezultate tocmai în cazul plămânilor. S-au făcut și alte studii legate de această metodă, iar cel realizat în Germania, în septembrie 2019, a confirmat potențialul pentru  imagistica de plămâni în  cazul emfizemului. Cei de la Măgurele cred că metoda ar fi la fel de eficientă și pentru bolnavii de COVID-19.

”Metoda are potențialul de a evidenția și diagnostica încă din stadii incipiente deteriorarea țesutului pulmonar provocată de COVID însă numai un studiu pe pacienți, teste pe pacienți pot arăta cât de devreme”, a spus  americanul. În plus, ar putea distinge COVID-19 de o pneumonie obișnuită.

Testarea clinică, posibilă în 6-7 luni

Un alt avantaj major ar fi faptul că noul tip de radiografiere va putea fi utilizat și pentru tratarea plămânilor  deteriorați de boală, după ce aceasta a trecut de faza acută. Pentru evaluarea modului care evoluează țesutul pulmonar vor  fi necesare radiografii repetate care nu se pot realiza prin tehnologia actuală pentru că ar ucide pacienții din cauza radiațiilor. În schimb, noul procedeu necesită o cantitate de radiații de câteva sute de ori mai redusă.

Dan Stutman a estimat că în 6-7 luni ar putea începe testarea noului sistem pe pacienți, procedurile putând fi grăbite pe perioada stării de urgență.

”Am făcut o propunere către Ministerul Cercetării, a fost inclusă pe lista de proiecte de urgență, există o listă națională de proiecte prioritare și acum este în evaluare undeva între Ministerul Cercetări și Ministerul Sănătății. Estimăm că dacă se face un efort major, concertat și dacă se elimină obstacole birocratice, achiziţii complicate și tot soiul de lucruri care nu fac să meargă lucrurile repede, estimăm că undeva în 6-7 luni ar trebui să putem să avem un sistem funcțional care să poată fi pe urmă transferat către o clinică sau un spital, pentru începerea primelor teste pe pacienți”, a precizat Stutman adăugând că de reușita acestui proiect este interesat și mediul academic din Statele Unite.

Cercetătorul susține că aparatura nu ar avea nevoie de condiții foarte complicate de instalare și utilizare, pe viitor fiind posibilă și instalarea  ei lângă patul pacientului.

”Trebuie o cameră climatizată, nu trebuie nimic mai special, doar o cameră climatizată trebuie, pentru că sistemul este sensibil la temperatură. Ăsta este un sistem pilot care să ne învețe dacă și ce se vede la pacienți afectați de COVID cu tehnica asta. Dacă se vede și este bine, e util și important atunci ne putem gândi la un sistem care să fie mai adaptabil la folosirea sau lângă, la patul pacientului, sau în condiții mai puțin controlate decât o cameră cu climat controlat”, a conchis Dan Stutman.