O cetate uitată a României. Este ridicată în secolul I î.Hr ca o armă contra invaziei romanilor, iar peste sute de ani a fost inclusă în patrimoniul mondial al UNESCO, după ce i s-a recunoscut relevanța în alcătuirea istoriei actuale. Încă din perioada dacilor există.
Istoria României este una plină de evenimente și enigmă. Cercetările făcute în decursul anilor, de la formarea poporului, încă stârnesc mari semne de întrebare, iar unele locuri au fost uitate de autorități, în condițiile în care au importanță majoră pentru entitatea noastră culturală.
În Munții Orăștiei găsim Cetatea dacică Costești. Este acoperită de un înveliș metalic, pentru a nu se pierde din ceea ce a mai rămas din ea, în urma unor lucrări care au început în 2019 și s-au terminat în 2021. Proiectul a fost derulat de Asociația Monumentum, potrivit Adevărul.
Prin proiectul de atunci, care a fost realizat și în colaborare cu Institutul Național al Patrimoniului (INP) s-a realizat și o intervenție de urgență care a presupus reașezarea în poziția originală a elementelor de piatră dislocate sau vandalizate .
Când a apărut mai exact Cetatea Costești? Se întâmpla în perioada regelui Burebista. A fost inițial concepută ca fort militar și reședință pentru căpeteniile strămoșilor noștri. În anii în care romanii i-au cucerit pe daci , 101-106, cetatea a fost ruinată.
Astăzi, mai sunt vizibile în vechea Cetatea Costești două turnuri locuință, șase bastioane, patru sanctuare, ruinele unei cisterne cu apă și câteva ziduri. De la an la an cetatea se degradează,oamenii de știință sunt de părere că va dispărea dacă responsabilii nu vor lua măsuri.
La începutul anilor ’80, au fost cele mai ample lucrări de consolidare și conservare a monumentului istoric, așa cum apare într-un proiect amplu, elaborat de către specialiști, respectiv arheologi, de la Institutul de Proiectări Hunedoara.
”Zidul care forma parterul turnului (cu o grosime de aproximativ trei metri) a fost ridicat din blocuri de calcar, având la mijloc o umplutură de pământ şi piatră. Tehnica de construcţie este inspirată din arhitectura elenistică. Etajul a fost ridicat din cărămizi slab arse.
Acoperişul turnului a fost ridicat din ţigle de tip elenistic. O scară monumentală, construită din dale de calcar, reprezenta principalul acces în turn, care era protejat de o palisadă. O altă palisadă apăra întregul platou al fortificaţiei.
Turnul reprezenta reşedinţa unui personaj de rang înalt, probabil stăpânul cetăţii, şi, împreună cu cealaltă construcţie ridicată la capătul opus al platoului, putea fi ultimul punct de rezistenţă în cazul unui asediu”, apare în descrierea turnului antic al cetății.