Editoriale

CFR Cluj este Regina României! Campioana Centenarului vine din Ardeal! Poate nu întâmplător…

21.05.2018 | 12:51
CFR Cluj este Regina Romaniei Campioana Centenarului vine din Ardeal Poate nu intamplator

CFR Cluj este noua regină-campioană a României. Poate că aşa a fost „scris” să se întâmple, ca tocmai în anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, Regina acestui sport minunat şi zurliu să vină tocmai din Ardealul atât de năpăstuit… Poate că acolo sus e o voce care a făcut dreptate. Pentru că asta înseamnă „Unire”, unitate, prietenie şi dăruire. Ceea ce, din păcate, la contracandidata FCSB (sau Steaua, cum doriţi), n-am prea văzut…

Insolvenţă, un patron fantomatic şi… apusul „erei Becali”

CFR Cluj a arătat, în comparaţie cu restul echipelor calificate în play-off, că este nu o trupă, o gaşcă, ci o familie. Cum au făcut-o, numai ei, ardelenii, ştiu… Dar, în ciuda insolvenţei, din care au ieşit ca dintr-un ofsaid clar şi în care păreau condamnaţi să rămână, „ceferiştii” au ţinut capetele sus şi au mers înainte. Deşi s-a discutat enorm pe tema discretului sau mai bine spus, fantomaticului patron al echipei (că ar fi Băgăcean, Varga, „tati de la Diesel”, eternul Paszkany, care ar „guverna” din umbră sau anumite  cercuri, mai mult ori mai puţin oculte din Ungaria, numai ei știu…), această echipă s-a dovedit mai puternică decât ceea ce oferă, de mai multă vreme, trufaşul Bucureşti, cu toate „tunurile” lui, adică FCSB sau Dinamo, mai tare decât fosta campioană, Viitorul şi incomparabil mai matură decât visătoarea Craiova.

„Nea Gigi” n-a lichidat pe cine trebuia, a lichidat… FCSB-ul!

Dincolo de asta, maniera – în general vorbind – cu care ne-au obişnuit clujenii este una civilizată. N-am auzit de scandaluri în sânul echipei şi nici de… declaraţii „becaliste”. Spre exemplu, am rămas năuc atunci când am citit pe FANATIK.RO ce spunea milostivul şi gingaşul finanţator al FCSB, Gigi Becali, despre unul dintre cei mai buni jucători ai săi: Alibec? Trebuia să-l lichidez demult!… „Domnule”, trebuia să-ţi foloseşti „lichidităţile” cum trebuie, nu să loveşti în tineri a căror carieră este pusă în pericol nu atât de nereuşitele ori de traumele lor, cât de stresul pe care îl produci, în mod funest, la scară naţională…

CFR Cluj este regina-campioană a României datorită încăpăţânării lui Dan Petrescu şi a unei apărări teribile

La CFR nu au existat asemenea ieşiri în decor. Dacă tot făceam o apropiere între atmosfera din lotul clujean şi ceea ce se întâmplă, în general, în Transilvania şi momentul magic de la 1 decembrie 1918, trebuie să înţelegem că Unirea este şi a fost făcută de oameni, de apropierea dintre ei şi nu de lozinci ori de sforăituri.

Din punct de vedere fotbalistic, CFR s-a impus la capătul unui sezon în care a afişat o viziune pragmatică. S-a spus că Dan Petrescu este un antrenor defensiv. Nu a fost aşa. A jucat, de multe ori, cu două vârfuri, ceea ce alte echipe, cu pretenţii de a fi considerate „ofensive”, nu au făcut. În sezonul regulat, „vişiniii” au primit doar două goluri, pe teren propriu. Dar asta înseamnă rigoare şi mai ales reprezintă rezultatul încăpăţânării „Bursucului” în a impune o anumită disciplină tehnico-tactică şi nu efectul „autobazei” trase în careul de 16 metri. Au jucat elegant, dar mai ales, eficace. Au gândit, nu au improvizat. Au mizat pe constanţă, nu pe „sclipiri”. Iar acesta este rezultatul gândirii lui Dan Petrescu. Un antrenor care nu şi-a impus un stil „britanic”, cum spun unii, ci a preluat, de unde a jucat şi de la antrenorii cu care a lucrat, tot ce a fost mai bun. Amintiţi-vă că la Unirea Urziceni a făcut din tărâţe, bici. A dus titlul într-un oraş care nu exista pe harta fotbalului românesc şi care, după plecarea lui, a dispărut din memoria tuturor.

Iuliu Mureşan, un Richelieu contemporan

Personajul despre care nimeni nu a vorbit după această nouă izbândă a clujenilor este Iuliu Mureşan. 4 titluri de campioană a cucerit CFR-ul în mandatul acestui preşedinte, indiferent cine a fost sau este patronul clubului. Iuliu Mureşan tace şi face, spre deosebire de restul „oamenilor de fotbal” (o expresie care începe să mă obosească, atunci când mă gândesc la relicve precum Pinalti, Romică Paşcu, etc) şi care ştie să-şi gestioneze atât atuurile, cât şi minusurile. Iuliu Mureşan nu este doar un supravieţuitor şi un tip care s-a ferit de zona penală, ci (și) un profesionist. Un om cumpătat, dar şi sufletist. Şi în acelaşi timp, calculat. Îmi amintesc că, pe vremuri, îmi spunea că s-a despărţit cu tristeţe de Lacina Traore, dar că gruparea din Gruia era mult mai avantajată de banii primiţi decât de ce ar mai fi putut face ivorianul pe teren. Aşa s-a întâmplat, deşi mulţi l-au regretat pe atacantul care, între timp, a ajuns la Monaco…

Mureşan a stat în umbra patronilor, nu a ieşit la rampă cu declaraţii sforăitoare decât când a fost ultra-provocat şi a „guvernat” precum celebrul cardinal Richelieu, eminența cenușie de pe vremea regelui Ludovic al XIII-lea şi a muschetarilor. A gândit, a făcut bani pentru club şi a creat. Asta face şi acum, când ceilalţi, din jurul lui, petrec…

Recurs la Transilvania

Începusem acest articol cu o comparaţie simbolică între triumful Clujului şi Marea Unire. Repet, poate că nu este întâmplător că, la 100 de ani de la „momentul Alba Iulia”, respectul naţiei se îndreaptă sau ar trebui să se îndrepte tot către Ardeal. Transilvania, acest spaţiu încărcat cu miracole, cu dureri şi cu angoase teleportate dinspre măreaţa capitală, ne-a oferit, mereu, surprize frumoase. Asta, pentru că aici oamenii tac şi fac. Doar clopotele vorbesc. Poate că şi acest nou titlu cucerit de CFR, în dauna propagandei bombastice care este apanajul sudului, este o răzbunare istorică. Să vedem, însă, dacă această frumoasă echipă nu se va dezintegra. Poate vom „citi”, din nou, o frumoasă poveste europeană sau cine ştie, vom asista la moartea unui vis. Asta pentru că tot aminteam de Unirea Urziceni. Ceva îmi spune, însă, că acolo, în Ardeal, creşte mândria şi nu umbra ei…