ChatGPT și locurile de muncă. Sindicatele europene cer păstrarea controlul uman asupra inteligenței artificiale

Secretarul general al sindicatelor europene a pledat pentru menținerea controlul asupra inteligenței artificiale la locurile de muncă, în plină expansiune a tehnologiilor și a schimbărilor care vor fi generate de aplicația ChatGPT. Secretar general al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), Esther Lynch,  a cerut decidenților din Uniunea Europeană să „asigure un principiu al controlului uman” asupra tehnologiilor în plină expansiune ale inteligenței artificiale. Nici angajat nu poate fi „supus voinței unei mașini”, a pledat ea.

Perspectivă „distopică”

”În același mod în care tratatele europene garantează sănătatea sau siguranța la locul de muncă, trebuie să garantăm un principiu de control uman asupra mașinii”, a explicat șefa CES. „Trebuie să avem garanția că nici un muncitor nu va fi vreodată supus voinței unei mașini”, a spus ea, calificând această perspectivă drept „distopică”. Esther Lynch, irlandeză de origine, în vârstă de 60 de ani, care a fost numită secretar general al Confederației Europene a Sindicatelor (CES) în decembrie anul trecut, prezidează congresul organizației, care se desfășoară de marți până vineri la Berlin, în Germania. Evenimentul reunește la fiecare patru ani reprezentanți ai sindicatelor din aproximativ 40 de țări.

Sosirea softului ChatGPT la sfârșitul anului trecut a fost un semn prevestitor al schimbărilor pe care inteligența artificială le va aduce în multe locuri de muncă. În timp ce unii sunt entuziasmați de posibila dispariție a celor mai repetitive sarcini, alții sunt îngrijorați de dezumanizarea procesului de luare a deciziilor, de importanța tot mai mare a algoritmilor și de consecințele asupra datelor personale.

Inteligența artificială, aplicabilă în mai toate domeniile

În general, inteligența artificială (AI) poate fi aplicată într-o varietate de moduri în multe industrii și activități umane. În sectorul financiar, poate fi utilizată pentru a analiza datele financiare și economice, pentru a prezice tendințele pieței și pentru a ajuta companiile să ia decizii de investiții mai bune. În sănătate, poate fi utilizată pentru a diagnostica boli, a recomanda tratamente și a monitoriza starea de sănătate a pacienților. În comerț, pentru a recomanda produse clienților pe baza intereselor și a istoricului de achiziții al acestora, precum și pentru a prezice tendințele de consum.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

În transporturi, pentru a optimiza rutele de transport și pentru a prezice nevoile de întreținere a vehiculelor. În agricultură, pentru a prezice necesarul de apă și de îngrășăminte pentru culturi, precum și pentru a detecta bolile și dăunătorii. În marketing, pentru a direcționa campaniile publicitare pe baza intereselor și a istoricului de navigare al utilizatorilor, precum și pentru a optimiza conținutul publicitar pe baza relevanței și a performanței. În sectorul resurselor umane, pentru a selecta cererile de angajare și pentru a evalua competențele și calitățile candidaților.

În mass-media,  pentru a analiza tendințele în materie de știri și pentru a prezice ce articole vor fi cele mai populare în rândul cititorilor. În construcții, inteligența artificială poate fi utilizată pentru a optimiza planurile de construcție și pentru a prezice necesarul de forță de muncă și de materiale. În cadrul serviciilor pentru clienți, inteligența artificială poate fi utilizată pentru a răspunde automat la întrebările clienților și pentru a le oferi asistență online.

Distribuirea câștigurilor

Secretarul general al CES a cerut Uniunii Europene să ”discute” cu sindicatele pentru a reglementa aceste instrumente. ”Fiecare tehnologie are o latură pozitivă și una negativă, la fel va fi și inteligența artificială. Dar de fiecare dată când implici lucrătorii (…) ceea ce iese este mai bun”, a spus ea. În prezent, UE dezbate un amplu act legislativ care să reglementeze anumite utilizări ale inteligenței artificiale și să interzică altele, cum ar fi ”supravegherea pe scară largă a unei populații”.

Confruntată cu temerile legate de pierderile masive de locuri de muncă, Esther Lynch a făcut apel la „asigurarea creării de locuri de muncă de calitate acolo unde sunt distruse anumite joburi”. Secretarul general al CES a cerut ca ”toată lumea să beneficieze de creșterile de productivitate făcute posibile de inteligența artificială”, atât angajații, cât și acționarii. Problema distribuției câștigurilor va fi, de asemenea, o dezbatere importantă în timpul Congresului, pe fondul inflației galopante din Europa, scrie France 24.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

”Cele mai mari companii din Europa și-au văzut dividendele crescând mult mai mult decât salariile anul trecut”, a declarat Esther Lynch. Organizația critică efectele politicii monetare restrictive a BCE pentru combaterea inflației. ”Lucrătorii sunt principalele victime ale creșterii ratelor dobânzilor”, afirmă Confederația Sindicatelor Europene. ”Soluția este de a impozita dividendele și de a redistribui bogăția”.

Dreptul la sindicat, amenințat de unele regimuri

A doua femeie care a condus CES, Esther Lynch a obținut primul său mandat sindical în anii 1980, în Irlanda. Ea s-a alăturat CES în 2015, când aceasta și-a sărbătorit cea de-a 50-a aniversare. Lynch împarte conducerea sindicatelor europene cu președintele francez al CES, șeful CFDT Laurent Berger, deși cu un rol mai puțin operațional. Primele sale luni de mandat au fost marcate de expulzarea sa din Tunisia, după ce a participat la o demonstrație organizată de sindicatul UGTT, al cărui președinte, Nourredine Taboubi, se va adresa joi Congresului CES.

Potrivit autorităților, Esther Lynch a făcut remarci care au constituit ”o ingerință flagrantă în afacerile interne ale Tunisiei”. ”Am ținut un discurs moderat și respectuos în sprijinul sindicatelor locale”, a declarat ea. Ea a spus că a fost vizitată de poliție la hotelul său, după ce guvernul i-a spus să părăsească țara în termen de 24 de ore. „Aș minți dacă aș spune că nu am fost speriată”, spune ea.

”Când le-am cerut să îmi arate insignele, au râs. Acest râs avea scopul de a mă face să înțeleg că nu mai eram într-un regim al statului de drept”, a adăugat  ea, precizând că se temea de „închisoare sau de ceva mai rău”. „Am trăit cele mai polițienești acte de intimidare (…) Scopul este să sperie, să intimideze și să reducă la tăcere”, a mai spus ea. ”Cu asta se confruntă atât de mulți oameni care își exercită doar dreptul fundamental de a aparține unui sindicat”.