„Bani de buzunar” pentru parlamentari. Peste 78 de milioane de lei plătiți anual de Parlament fără documente justificative

Fiecare deputat sau senator are la dispoziție, în fiecare lună, nu mai puțin de 28.080 de lei pentru organizarea și funcționarea birourilor parlamentare, suma fiind de aproape trei ori mai mare decât indemnizația unui parlamentar fără funcții.

Justificarea cheltuirii acestor sume se face într-un mod care ar fi de neconceput într-o companie privată, jumătate putând fi acordată doar pe baza unei declarații pe proprie răspundere. Astfel, acești bani pot fi folosiți fie în interesul personal al politicienilor, fie ca o sursă alternativă de finanțare a partidelor.

De altfel, transparența acestor cheltuieli lasă mult de dorit, Camera Deputaților și Senatul încercând să îngreuneze cât mai mult accesul la aceste informații.

Cheltuielile trecute cu vederea ale parlamentarilor

Discuțiile din spațiul public legat de indemnizațiile parlamentarilor au trimis în plan secund cheltuielile auxiliare acestei funcții, cheltuieli care sunt atât de mari, încât indemnizațiilor par doar bani de buzunar prin comparație cu costurile pe care contribuabilii trebuie să le suporte cu birourile parlamentare.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Iar acești bani sunt practic aruncați cu generozitate de către stat care nu a stabilit suficiente pârghii de control pentru a verifica dacă sumele nu sunt folosite de parlamentari pentru scopuri personale sau pentru a finanța partidele politice, în plus față de subvențiile enorme pe care le primesc de la buget în momentul de față.

În momentul de față, un parlamentar primește o indemnizație netă de 10.951 lei pe lună, dacă nu are funcții de conducere în Biroul Permanent sau în comisiile de specialitate. Salariul brut reprezintă 18.720 de lei.

Peste 30 de milioane de euro pe an pentru birourile parlamentare

Într-o ședință a Birourilor Permanente reunite din 1 iulie 2013 s-au stabilit sumele de care beneficiază parlamentarii în exercitarea mandatului lor, printre ele fiind și suma forfetară pentru funcționarea birourilor din circumscripții. Atunci s-a decis ca această să reprezintă o dată și jumătate cuantumul indemnizației brute, adică 28.080 de lei pe lună, ceea ce reprezintă în momentul de față aproape de trei ori banii pe care un parlamentar îi primește în mână ca indemnizație. La un număr de 329 de deputați și 136 de senatori, sumele forfetare reprezintă 13.057.000 lei pe lună, ceea ce înseamnă  156.686.000 de lei pe an.

Tot atunci s-a stabilit și procedura prin care prin care este decontată suma forfetară pentru birouri, iar această procedură lasă loc apreciabil pentru fraudă. În primul rând, nu există o interdicție clară pentru deschiderea acestor birouri în sediile de partid din județe, ci numai pentru rude sau companii deținute de parlamentari.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

„Spaţiile destinate birourilor parlamentare nu pot fi închiriate în imobile aflate în proprietatea deputaţilor sau senatorilor, a membrilor familiilor sau rudelor acestora, până la gradul al III-lea. Interdicţia este aplicabilă şi pentru acele spaţii aflate în patrimoniul unor societăţi comerciale la care deputaţii sau senatorii, membrii familiilor sau rudele acestora sunt asociaţi ori acţionari”, se stipulează în hotărârea Birourilor Permanente din 2013.

Cum partidele pot subînchiria sediile primite începând cu 2010, nu există un obstacol ca un parlamentar să închirieze o încăpere în aceste sedii, în schimbul unei chirii generoase, ca semn de recunoștință față de partidul care te-a pus pe listele pentru Senat sau Camera Deputaților.

Jumătate din suma forfetară, dată „pe încredere”

Problema și mai mare este legată de decontările sumelor cheltuite. Pentru cheltuielile de personal și cele de bunuri și servicii se cer documente justificative, însă există o excepție notabilă. Contravaloarea cheltuielilor pentru furnituri de
birou şi materiale consumabile pentru imprimante, copiatoare, faxuri, etc., protocol pentru primirea invitaţilor, transport în circumscripţia electorală (carburanţi, lubrifianţi, taxi, etc.), materiale de curăţenie şi întreţinere se decontează doar pe baza unei declarații pe proprie răspundere.

Plafonul pentru acest tip de cheltuieli este fixat la 50% din totalul sumei forfetare. Asta înseamnă că fiecare parlamentar poate primi până la 14.040 de lei pe lună doar pe baza unei declarații în care cere să fie crezut pe cuvânt, suma fiind mai mare decât indemnizație. Astfel, în fiecare an, din bugetul Camerelor dispar 78.343.000 de lei doar în baza unor declarații pe proprie răspundere.

Nepăsarea cu care statul acordă acești bani este demontrată și de faptul că sumele forfetare pot fi reportate pe lunile următooare. De exemplu, dacă un parlamentar nu cere într-o lună decontarea sumei la plafonul maxim, o poate face în luna următoare inclusiv cu sumele rămase necheltuite. Astfel, la Camera Deputaților și Senat au venit deconturi uriașe, cel mai mare fiind de 81.000 de lei. Prezentăm mai jos situația lunară pe anul 2021 cu cele mai mari deconturi cerute de către deputați:

IANUARIE:

1. Cristina Trăilă (PNL) -București:  31.600 lei
2. Dan Vîlceanu (PNL) – Gorj: 31.000 lei
3. Csoma Botond (UDMR) – Cluj: 29.600 lei
4. Simona-Maya Teodoroiu (PSD) – Prahova: 29.000 lei
5. Petru Farago (UDMR) – Arad: 28.400 lei
6. Gabriel-Ioan Avrămescu (PNL) – Buzău: 27.900 lei
7. Ionel Stancu (minoritatea macedoneană): 27.900 lei
8. Dan Barna (USR) – Sibiu: 27.900 lei
9. Eugen Bejinariu (PSD) – Suceava: 27.800 lei
10. Filip Havârneanu (USR) – Iași: 27.800 lei

FEBRUARIE:

1. Dan Tănasă (AUR) – Mureș: 45.300 lei
2. Dan Tudorache (PSD) – București: 39.600 lei
3. Costel Șoptică (PNL) – Botoșani: 39.400 lei
4. Ovidiu-Sergiu Bîlcea (PNL) – Arad: 37.100 lei
5. Remus Munteanu (PSD) – Neamț: 35.700 lei
6. Vetuța Stănescu (PNL) – Hunedoara: 35.600 lei
7. Dragoș-Cătălin Teniță (USR) – București: 35.200 lei
8. Dan-Cristian Popescu (PSD) – București: 34.900 lei
9. George-Cristian Tuță (PNL) – Ilfov: 34.500 lei
10. Alexandru-Ioan Andrei (PNL) – Giurgiu: 34.200 lei

MARTIE:

1. Beniamin Todosiu (USR) – Alba: 42.900 lei
2. Dănuț Aelenei (AUR) – Constanța: 38.700 lei
3. Glad-Aurel Varga (PNL) – Arad: 37.900 lei
4. Andrei-Daniel Gheorghe (PNL) – Ilfov: 37.800 lei
5. Mihai-Ioan Lasca (AUR) – Bihor: 37.300 lei
6. Sas Lóránt-Zoltan (USR) – Bistrița-Năsăud: 35.800 lei
7. Iulian Bulai (USR) – Neamț: 35.700 lei
8. Alin-Gabriel Apostol (USR) – București: 35.700 lei
9. Marian-Iulian Rasaliu (PSD) – Brașov: 35.100 lei
10. Sebastian-Ioan Burduja (PNL) – București: 34.800 lei

APRILIE:

1. Dumitrina Mirea (AUR) – Neamț: 40.400 lei
2. Mihai-Viorel Fifor (PSD) – Arad: 39.000 lei
3. Diana Stoica (USR) – București: 37.900 lei
4. Ioan Mang (PSD) – Bihor: 37.400 lei
5. Brian Cristian (USR) – Maramureș: 37.000 lei
6. Radu-Mihai Cristescu (PSD) – Satu Mare: 36.700 lei
7. Daniel Florea (PSD)  – București: 35.900 lei
8. Antonio Andrușceac (AUR) – Bacău: 35.700 lei
9. Boris Volosatîi (AUR) – Diaspora: 35.000 lei
10. Daniel-Codruț Blaga (USR) – Dâmbovița: 34.900 lei

MAI:

1. Oana Murariu (USR) – Cluj: 42.900 lei
2. Beniamin Todosiu (USR) – Alba: 39.800 lei
3. Remus-Gabriel Mihalcea (PSD) – Argeș: 38.700 lei
4. Viorel Băltărețu (USR) – Cluj: 36.900 lei
5. Ioan Mang (PSD) – Bihor: 36.400 lei
6. Cristina-Mădălina Prună (USR) – București: 35.400 lei
7. Antonel Tănase (PNL) – București: 33.600 lei
8. Daniel Tudorache (PSD) – București: 33.600 lei
9. Gheorghe Șoldan (PSD) – Suceava: 33.500 lei
10. Marilen-Gabriel Pirtea (PNL) – Timiș: 33.000 lei

IUNIE:

1. Iulian-Alexandru Muraru (PNL) – Iași: 45.000 lei
2. Silviu Feodor (minoritatea lipovenilor): 44.000 lei
3. Laura Vicol (PSD) – Dolj: 41.500 lei
4. Cristian-Paul Ichim (USR) – Bacău: 40.700 lei
5. Hajdu Gabor (UDMR) – Harghita: 39.300 lei
6. Raisa Enachi (AUR) – Vaslui: 36.200 lei
7. Manmaria Gavrilă (AUR) – Hunedoara: 36.100 lei
8. Cosmin Șandru (PNL) – Timiș: 36.000 lei
9. Marius-Andrei Miftode (USR) – Brașov: 35.600 lei
10. Antonel Tănase (PNL) – București: 35.200 lei

IULIE:

1. Laura Vicol (PSD) – Dolj: 43.900 lei
2. George Simion (AUR) – București: 41.600 lei
3. Sebastian-Ioan Burduja (PNL) – București: 40.300 lei
4. Manmaria Gavrilă (AUR) – Hunedoara: 39.100 lei
5. Marius-Andrei Miftode (USR) – Brașov: 38.300 lei
6. Diana-Anda Buzoianu (USR) – București: 37.800 lei
7. Laurențiu-Dan Leoreanu (PNL) – Neamț: 36.600 lei
8. Hajdu Gabor (UDMR) – Harghita: 36.300 lei
9. Mirela-Elena Adomnicăi (PSD) – Suceava: 36.300 lei
10. Radu-Marian Moisin (PNL) – Cluj: 36.100 lei

AUGUST:

1. Ion-Marian Lazăr (USR) – Vâlcea: 39.900 lei
2. Constantin Șovăială (PNL) – Sibiu: 39.500 lei
3. George-Cristian Tuță (PNL) – Ilfov: 38.500 lei
4. Diana-Anda Buzoianu (USR) – București: 37.200 lei
5. Pollyanna Hanellore Hangan (USR) – Hunedoara: 34.600 lei
6. Radu-Iulian Molnar (USR) – Cluj: 34.300 lei
7. Antonel Tănase (PNL) – București: 34.100 lei
8. Mugurel Cozmanciuc (PNL) – Neamț: 33.800 lei
9. Ludovic Orban (PNL) – București: 33.400 lei
10. Răzvan Prișcă (PNL) – Prahova: 33.300 lei

SEPTEMBRIE:

1. Corneliu Olar (PNL) – Alba: 42.000 lei
2. Diana-Anda Buzoianu (USR) – București: 41.900 lei
3. Valentin-Ilie Făgărășian (PNL) – Diaspora: 40.500 lei
4. Francisc Tobă (independent): 37.600 lei
5. George Simion (AUR) – București: 37.600 lei
6. Ana-Loredana Predescu (PSD) – Brașov: 37.400 lei
7. Iulius-Marian Firczak (minoritatea ruteană): 36.500 lei
8. Cătălin Drulă (USR) – Timiș: 36.400 lei
9. Ovidiu-Sergiu Bîlcea (PNL) – Arad: 35.500 lei
10. Simina Tulbure (USR) – Diaspora: 35.000 lei

OCTOMBRIE:

1. Diana-Anda Buzoianu (USR) – București: 54.600 lei
2. Pavel Popescu (PNL) – București: 49.700 lei
3. Jaro-Norbert Marșalic (PNL) – Caraș-Severin: 42.500 lei
4. Kolcsár Anquetil-Károly (UDMR) – Mureș: 39.000 lei
5. Diana Morar (PNL) – Bistrița-Năsăud: 38.800 lei
6. Costel Barbu (PNL) – Teleorman: 38.800 lei
7. Iulian Bulai (USR) – Neamț: 37.700 lei
8. Vetuța Stănescu (PNL) – Hunedoara: 37.600 lei
9. George Simion (AUR) – 37.600 lei
10. Gheorghe Șimon (PSD) – 37.100 lei

NOIEMBRIE:

1. Mihai Polițeanu (USR) – Prahova: 81.100 lei
2. Jaro-Norbert Marșalic (PNL) – Caraș-Severin: 49.000 lei
3. Adrian Miuțescu (independent) – Argeș: 46.300 lei
4. Florică-Ică Calotă (PNL) – Teleorman: 46.000 lei
5. Kulcsár-Terza József-György (UDMR) – Mureș: 45.500 lei
6. Mara Calista (PNL) – Neamț: 45.400 lei
7. Diana-Anda Buzoianu (USR) – București: 44.300 lei
8. Adrian Merka (minoritatea cehă și slovacă): 44.000 lei
9. Liviu-Ioan Balint (PNL): 43.900 lei
10. Ioan-Sabin Sărmaș (PNL): 41.800 lei

Cheltuielile din vacanță, la fel de mari ca în timpul sesiunilor parlamentare

Din datele de mai sus rezultă mai multe concluzii. În luna ianuarie, ccând o mare parte dintre deputați și senatori abia intraseră în Parlament, sumele cerute au fost mai mici, însă din februarie au crescut substanțial. De asemenea, pe lunile de vară, când cheltuielile birourilor parlamentare ar trebui să scadă substanțial, nu se observă o asemenea reducere. Sumele forfetare din iulie, prima lună de vacanță parlamentară, sunt similare celor din iunie, abia în august observându-se o ușoară scădere.

Odată cu  începerea sesiunii parlamentare în luna septembrie, sumele forfetare decontate ajung la nivelul de dinaintea vacanței pentru a atinge maximul în luna noiembrie (pentru luna decembrie încă nu au fost publicate sumele cerute la decontare). Lucru explicabil prin faptul că sumele nefolosite anterior pot fi reportate doar până la finele acestui an.

Decont de 81.000 de lei într-o lună

Astfel, au apărut situații ca cea a deputatul Mihai Polițeanu (USR) care nu a cerut niciun leu la decontare pentru lunile iulie și octombrie pentru ca în noiembrie să trimită un  decont de nu mai puțin de 81.000 de lei. De remarcat este faptul că banii sunt ceruți doar pentru bunuri și servicii, nu și pentru cheltuieli de personal.

De altfel, sunt frecvente cazurile în care deputați nu au cerut decontarea salariilor angajaților sau au cerut sume foarte mici, deseori de mai puțin de 1.000 de lei pe lună. Asta înseamnă că ori își fac singuri cafelele, ori își plătesc mizerabil angajații, deși teoretic ar avea dreptul să le acorde, în funcție de post și vechime, până la 7.700 de lei pe lună. Numai că decontarea cheltuielilor de personal se face pe baza statului de plată și a contractelor muncă, nelăsân niciun spațiu de manevră respectivului parlamentar.

Un alt deputat USR, Diana-Anda  Buzoianu, a cerut în a doua jumătate a anului banii de care se pare că nu a avut nevoi în primele șase luni: 37.800 lei în iulie, 37.200 în august, 41.900 în septembrie, 54.600 în octombrie și  44.300 în noiembrie, sume care au plasat-o în top 10 al deconturilor pentru fiecare dintre aceste luni. Și liderul AUR, George Simion, este printre deputații care a cheltuit în ultimele luni banii de care n-a avut nevoie în prima jumătate a anului, el figurând cu deconturi de câte 37.600 lei pentru lunile septembrie și octombrie.

Din aceste fapte ar putea fi formulate mai multe ipoteze: fie activitatea din birouri a fost neglijată în primele luni, fie deputații s-au gândit să cheltuie până la ultimul leuț banii pe care îi au la dispoziție, că doar nu sunt proști să-i lase să se întoarcă la buget.

„Nume de cod” pentru deputați, liste irelevante date de Senat

Notabil este și modul în care Camera Deputaților și Senatul încearcă să facă cât mai greu accesibile aceste informații. Camera prezintă cheltuielile cu sumele forfetare într-o formă aproape anonimizate. Astfel în situațiile lunare afișate pe site nu sunt date numele deputaților și un fel de cod luat din Hotărârea Camerei Deputaților prin care au fost validate mandatele pentru fiecare  circumscripție electorală. De exemplu, dacă un buzoian ar vrea să afle cât cheltuie Marcel Ciolacu pe biroul parlamentar din județ va trebui să caute pe internet hotărârea menționată și să descopere care este poziția liderului PSD pe lista parlamentarilor de Buzău validați. Apoi trebuie să se întoarcă la lista cu sumele forfetare și să caute acolo indicativul BZ3 sub care este camuflat Ciolacu. În mod similar, Ludovic Orban este pitit sub indicativul B1, el fiind primul pe lista deputaților de București validați. Practic, trebuie să faci muncă de detectiv ca să afli ce fac aleșii cu banii pe care statul i-a luat de la tine ca impozite și le-a dat lor pe încredere.

Însă Camera Deputaților ar putea fi dată ca exemplu de transparență prin comparație cu Senatul, care a avut grijă să facă aproape inaccesibilă lista cu sumele forfetare cheltuite. Lista de pe site-ul Senatului este comună pentru fiecare circumscripție județeană, nedefalcată pe fiecare parlamentar. Dacă luăm același buzoian curios menționat mai sus, el va putea afla doar că senatorii din județul său au folosit în luna septembrie, de exemplu, 12.251 lei pentru cheltuieli de personal și 58.862 pentru bunuri și servicii.

Orice alte informații nu ar putea fi obținute decât prin solicitare scrisă, făcută în baza Legii privind liberul acces la informații de interes public. Practic, parcimonia cu care sunt  oferite aceste informații ascunde o formă de devalizare legală a bugetului de stat, mai ales că până acum nu s-a obosit nimeni, de la Parchet sau Curtea de Conturi, să verifice declarațiile pe proprie răspundere pe baza cărora dispar anual peste 78 de milioane de lei.