China anunță că a creat „super oțelul”. Ce proprietăți are materialul care poate rezista condițiilor extreme dintr-un reactor nuclear

China poate spune că a făcut un pas uriaș în fața tuturor. Oamenii de știință chinezi au reușit să creeze ceea ce multă lume a considerat imposibil. Și anume, „super oțelul”, un material menit să reziste în condiții extraordinare.

China a creat „super-oțelul”

China a reușit o performanță pe care mulți cercetătorii au considerat-o imposibilă. Recent, South China Post a anunțat că oamenii de știință chinezi au reușit să creeze „super oțelul”. Denumirea nu este deloc una întâmplătoare, ci este dată chiar de proprietățile acestui material.

Vorbim despre un oțel suficient de puternic pentru a rezista mediului din interiorul unui reactor de fuziune nucleară. Denumit CHSN01 (China High-Strength Low-Temperature Steel No. 1), aliajul poate rezista atât frigului extrem al heliului lichid, cât și forțelor magnetice uriașe necesare pentru fuziune.

„Super oțelul” bifează două condiții care au pus în încurcătură inginerii timp de decenii.  Materialul este deja folosit în reactorul de fuziune BEST din China, aflat în construcție care este preconizat că va fi finalizat până în 2027.

Digi24.ro

Directorul demisionar al televiziunii publice din R. Moldova: România a avut o concurentă capabilă să câştige Eurovision

Ce provocare au avut de dus la capăt cercetătorii chinezi

Cercetătorii chinezi și-au propus să creeze „super oțelul”, un material nemaiîntâlnit. Nu a fost deloc o muncă ușoară, date fiind condițiile cărora trebuia să îi reziste. După lungi cercetări, materialul final s-a concretizat.

Digisport.ro

Dan Șucu, la capătul răbdării? "Luați-o, mă! Luați-o voi! Spălați-vă pe cap cu ea!"

În interiorul unui reactor de fuziune, temperaturile urcă la milioane de grade pentru a reproduce procesul energetic al Soarelui. La polul opus, magneții care țin plasma trebuie răciți până la minus 269°C pentru a rămâne supraconductori. De asemenea, acești magneți trebuie să suporte câmpuri magnetice de până la 20 Tesla, aproape dublu față de cele folosite în proiectul ITER din Franța.

Această combinație extremă de frig și forță distruge majoritatea metalelor. În 2011, chiar ITER a avut probleme, când oțelul său criogenic a devenit casant și și-a pierdut ductilitatea în timpul testelor.

Materiale precum oțelul inoxidabil 316LN, folosit pe scară largă în cercetările asupra fuziunii, erau deja considerate aproape la limita posibilităților. De aceea, când China a început să vorbească despre dezvoltarea unui material mai bun, experții internaționali au fost destul de sceptici.

Cercetătorii chinezi lucrează la „super oțel” de un deceniu

Lucrările la CHSN01 au început acum mai bine de zece ani. De-a lungul timpului, cercetătorii au ajustat conținutul de vanadiu, carbon și azot pentru a crește performanțele. Rezultatele erau promițătoare, dar insuficiente pentru cerințele fuziunii.

Punctul de cotitură a venit în 2020. Atunci, Zhao Zhongxian, un renumit expert în fizica criogenică, s-a alăturat echipei. Influența lui a fost remarcabilă, iar până în 2021, China și-a stabilit noi standarde. Și anume, un material care să aibă o rezistență la curgere de 1.500 MPa și o alungire de peste 25% la temperaturi criogenice.

Doi ani mai târziu, testele au confirmat că CHSN01 poate rezista la câmpuri magnetice de 20 Tesla și la stres de 1.300 MPa fără a ceda. Până în mai 2023, oțelul era deja instalat în reactorul BEST, cu 500 de tone din aliaj folosit doar pentru învelitorile conductorilor.

În prezent, scopul Chinei este reprezentat de producția comercială de energie. „Super oțelul” este produs integral pe plan intern, ceea ce îi asigură Chinei o ușoară independență față de importurile de oțeluri de înaltă calitate.