China, prădătorul mondial al mărilor. UE vrea să termine cu pescuitul ilegal al Beijingului

Într-o rezoluție adoptată săptămâna aceasta de Parlamentul European, deputații au cerut o mai mare transparență și monitorizare a activităților de pescuit ale Chinei. Raportorul  Pierre Karleskind (Franța, Renew Europe) încurajează Comisia Europeană să se angajeze în dialog cu partenerul său comercial fără a se teme să intre într-un „raport de forță” pentru a evita practicile ilegale ale Beijingului.

China, prădătorul opac al mărilor

Parlamentul European intenționează să facă lumină în ceea ce privește activitățile de pescuit ale Chinei, denunțate uneori ca opace și ilegale. Ca multe, de altfel, din activitățile gigantului asiatic.

În decurs de câteva decenii, China a devenit stăpâna mărilor, cu cea mai mare flotă de pescuit din lume, cu mii de nave care străbat mările globului pentru a recolta resursele – din ce în ce mai puține – ale planetei.

Între 1983, când a fost introdusă politica comună în domeniul pescuitului (CFP), și prezent, pescuitul chinezesc a crescut de la 5% la 15% din capturile mondiale.

Digi24.ro

Cum îl percep americanii pe Putin. Ce arată rezultatele celui mai recent sondaj de opinie

„UE importă 70% din produsele mării pe care le consumă, inclusiv multe produse chinezești, dar nu ne punem suficiente întrebări cu privire la condițiile în care acestea sunt capturate”, explică pentru Euractiv eurodeputatul Pierre Karleskind (Renew), președinte al Comisiei pentru pescuit din Parlamentul European și raportor privind transparența pescuitului chinezesc și trasabilitatea produselor importate.

Impactul ecologic, economic și umanitar

Potrivit lui Karleskind, scopul rezoluției, care a fost adoptată cu o largă majoritate – 573 de voturi pentru și 11 împotrivă – este de a „sensibiliza” asupra impactului ecologic, economic și umanitar al acestui pescuit industrial, în condițiile în care China continuă să își crească exporturile către UE.

Digisport.ro

S-au împăcat! Shakira, surpriză de proporții la 48 de ani

„Guvernele și ONG-urile au semnalat o serie de practici care, în opinia noastră, ar putea fi ilegale și ar putea pune în pericol siguranța alimentară”, le-a spus Pierre Karleskin colegilor săi, la sesiunea plenară de luni, în ajunul votului.

La cererea Parlamentului European, un raport privind pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) a fost publicat în 2022. Acesta relevă că, între 1980 și 2019, jumătate dintre navele vizate de aceste practici erau ale Chinei. Raportul precizează că 65% din capturile lor nedeclarate și 17% din totalul capturilor sunt susceptibile de a face obiectul comerțului ilegal.

Fără autorizație, unelte ilegale, capturi din specii protejate

Principalele infracțiuni menționate: pescuitul fără licență sau autorizație, utilizarea de unelte ilegale și capturarea de specii protejate. În plus, într-o investigație publicată de ziarul Le Monde la jumătatea lunii octombrie, Outlaw Ocean Project, un grup de jurnaliști, a raportat cazuri de maltratare a lucrătorilor străini care lucrează pe navele chinezești care pescuiesc la mare adâncime.

Potrivit unui studiu realizat de ONG-ul britanic Environmental Justice Foundation, care a intervievat lucrători indonezieni recent angajați, majoritatea (97%) au fost supuși la abuzuri fizice sau morale (servitudine pentru datorii, confiscarea documentelor, etc).

Între 900 și 17.000 de nave chinezești

Cu toate acestea, este dificil să se cunoască întreaga amploare a situației, având în vedere lipsa de transparență din jurul pescuitului de adâncime. Aceasta începe cu numărul de nave chinezești, estimat între 900 și 2.900 în funcțiune. Și până la 17.000, potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Pentru a combate pescuitul ilegal, regulamentul european din 2007 permite Comisiei Europene să clasifice navele și țările care vând produse în Europa, mergând chiar până la a impune sancțiuni pentru practicile incorecte.

În prezent, aproximativ zece țări au primit un „cartonaș roșu” și sunt excluse de pe piața europeană, cea mai recentă fiind Trinidad și Tobago (Caraibe) pentru lipsa de cooperare în lupta împotriva pescuitului ilegal. Vietnamul a primit recent un cartonaș galben.

Beijingul se strecoară prin plasa UE

În ceea ce privește China, aceasta rămâne deocamdată în afara acestor proceduri. Acest tratament favorabil poate fi explicat printr-un acord recent, Parteneriatul albastru pentru oceane, semnat între China și UE în 2018.

Ambele părți s-au angajat să protejeze oceanele și să combată pescuitul excesiv și pescuitul ilegal, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, în special cu obiectivul de dezvoltare durabilă 14 privind oceanele.

Acest parteneriat scutește China de orice evaluare, trecând prin plasa regulamentului UE. Deloc de mirare, doar încă una din multele concesiile făcute țării asiatice – altfel desemnată de Comisie drept rival strategic – în numele profitului rapid.

„Potrivit Comisiei Europene, acest partener comercial este prea important pentru a primi un cartonaș galben sau roșu. Parlamentul European nu poate fi mulțumit de acest lucru”, adaugă Pierre Karleskind.

Raportul privind pescuitul ilegal în 2022 constată, de asemenea, fragilitatea angajamentelor asumate în cadrul Parteneriatului albastru pentru oceane, din cauza caracterului „conflictual” al agendei chineze și europene și a lipsei de implicare a UE în acordurile dintre China și diferitele state membre.

Trasabilitate, transparență și control

Pentru a combate pescuitul ilegal practicat de navele chinezești, raportul propune să se bazeze pe regulamentul din 2007 împotriva pescuitului ilegal, care impune deja declararea și trasabilitatea produselor importate.

Acest lucru ar putea fi consolidat cu ajutorul sistemului CATCH, un instrument capabil să digitalizeze, să colecteze și să partajeze rapid datele privind capturile.

„Este posibil din punct de vedere tehnic, prin intermediul sistemului CATCH, să se știe unde și cum a fost capturat fiecare pește care intră pe piața europeană”, adaugă Pierre Karleskind, care ar dori ca statele membre să implementeze rapid acest sistem pentru a preveni importurile ilegale.

Rezoluția nu menajează nici companiile, cerându-le să aplice directiva care le obligă să își alinieze activitățile la normele privind drepturile omului și de mediu.

„Trebuie să luăm o poziție fermă”

„Trebuie să discutăm cu China, în cadrul acordurilor semnate cu această țară. Dar trebuie, de asemenea, să luăm o poziție fermă și să spunem Chinei că vom interzice toate exporturile de produse care nu respectă standardele noastre de mediu și drepturile omului”, adaugă președintele Comisiei pentru pescuit.

Țările terțe care permit Chinei să pescuiască în apele lor sunt, de asemenea, responsabile pentru lipsa de transparență, potrivit eurodeputatului. „Nu știm ce are voie China să pescuiască în Senegal sau Madagascar. Comisia ar trebui să ceară acestor țări să facă publice acordurile de pescuit, așa cum facem în UE”.

UE are, de asemenea, acorduri de pescuit cu țările partenere ale Chinei, ceea ce ridică probleme de concurență distorsionată în apele comune. Acest lucru este cu atât mai valabil în urma votului din această săptămână pentru consolidarea controalelor asupra navelor europene.

În cele din urmă, Pierre Karleskind mizează pe o acțiune comună cu țările terțe în lupta împotriva pescuitului ilegal, așa cum s-a întâmplat anul trecut cu misiunea Pescao în Golful Guineea. Scopul este de a ajuta țările să evite incursiunile chinezești în spațiul lor maritim.

„Franța dispune de o marină națională obișnuită să efectueze controale ale activităților de pescuit. Dacă putem lupta împotriva pirateriei în apele internaționale, de ce nu am putea lupta împotriva pescuitului ilegal?”