China sfidează blocada SUA: anunț dur de la Beijing! Decizia lui Trump riscă să aibă efect de bumerang

Blocada americană a Strâmtorii Ormuz a început luni după-amiază la ora 17.00, iar Donald Trump a primit mai repede decât s-ar fi aşteptat o reacţie de dezaprobare din partea unei mari puteri. China i-a răspuns prin însăşi ministrul său al apărării, amiralul Dong Jun, care a anunțat că navele chineze vor continua să treacă prin Ormuz și că Beijingul nu va permite interferențe externe în legăturile sale energetice cu Iranul.

SUA au instituit o blocadă pe o suprafaţă mai mare decât Europa

Faptul că anunţul a fost făcut de însuşi ministrul chinez al apărării, nu de purtătorul său de cuvânt, este interpretat drept un mesaj cu nuanţe militare adresat SUA, nu o simplă reacţie protocolară la blocada ordonată de liderul de la Casa Albă.

În timp ce Iranul blochează Ormuzul, SUA îşi exercită blocada un pic mai la est, înainte de intrarea în strâmtoare, în Marea Arabiei şi Golful Oman. Practic, Statele Unite blochează două mări, adică o suprafață de 500 de ori mai mare decât strâmtoarea, ceea ce i-a determinat pe un număr de analiști să reamintească drama blocadei navale impuse de Kennedy asupra Cubei, când principala întrebare era dacă navele rusești se vor impune prin forță.

Aceeași întrebare se pune şi acum, doar că în ecuaţie s-a mai adăugat un jucător, principala putere economică a lumii, China. Reacţia de marţi a Beijingului este bazată pe dreptul internațional, care interzice blocarea căilor navigabile internaționale. Iranul a încălcat dreptul internațional din 28 februarie. SUA îl încalcă de luni, 13 aprilie. Diferența constă în dimensiune, deoarece Strâmtoarea Ormuz are aproximativ treizeci de kilometri lungime, în timp ce Golful Oman și Marea Arabiei împreună sunt mai mari decât Europa.

Digi24.ro

Șeful televiziunii publice din Republica Moldova și-a dat demisia, după scandalul creat de punctajul oferit la Eurovision

Cum funcţionează blocada impusă de SUA în Golful Persic

Dar cum funcţionează efectiv blocada impusă de SUA? Prima etapă este identificarea petrolierelor și a navelor comerciale care vin din sau se îndreaptă spre Iran. Americanii au supremația informațională deoarece, datorită sateliților și dronelor, monitorizează fiecare mișcare.

Digisport.ro

Gerard Pique i-a dat un mesaj Shakirei, iar răspunsul l-a ”șocat”: ”Doamne, femeia asta nu e normală”

După ieşirea din strâmtoare, supravegherea va reveni radarelor celor cincisprezece unități desfășurate de US Navy și aeronavelor E2 Hawkeye de la bordul portavionului Lincoln sau de pe aerodromurile din regiune. În ultimele săptămâni, Pentagonul a desfășurat încă șase astfel de aeronave, deoarece sunt considerate cele mai bune în a observa dronele iraniene care zboară la doar câțiva metri deasupra mării.

Cea mai delicată sarcină le va reveni însă elicopterelor care transportă echipele de abordare a navelor. Acestea intră în acțiune, în general, doar atunci când o fregată sau un distrugător se află în apropiere, gata să ofere acoperire, astfel de proceduri limitând însă numărul de intervenții.

Când elicopterul se apropie de țintă, se face o cerere către căpitanul navei pentru inspecție. Dacă este autorizată, pușcașii marini coboară în rapel și procedează la verificarea naturii încărcăturii, a originii şi a destinației acesteia. Dacă se stabilesc legături cu Iranul, nava ar putea fi confiscată sau trimisă într-un port, pentru examinări suplimentare.

Riscurile escaladării conflictului, dacă SUA vor comite acte ostile împotriva navelor ruseşti sau chineze

Aspectele juridice rămân însă controversate, fiindcă este dificil de dovedit că un petrolier se îndreaptă spre Iran. Petrolierele care transportă țițeiul Teheranului intră aproape întotdeauna în Golf și fac o escală intermediară şi abia apoi se îndreaptă spre destinația lor finală, Iranul, care este clară abia după ce trec de blocada SUA.

În plus, se mai pune întrebarea ce s-ar întâmpla dacă petrolierele chineze sau rusești ar refuza permisiunea de a fi inspectate de pușcașii marini şi cum ar reacționa Casa Albă. „Ar fi SUA dispuse să comită un act ostil și să riște un conflict diplomatic?”, se întreabă Giancluca Di Feo, în La Repubblica.

Beijingul are în prezent o mică forță navală în Golful Aden, însărcinată cu protejarea navelor sale comerciale de atacurile piraților. Conform ultimelor informaţii, China are în zonă un avion de vânătoare cu rachete ghidate, o fregată și o navă de realimentare.

Preţul real al petrolul este cu 36 de dolari mai mare decât aşteptările pieţei, un record al ultimilor 20 de ani

În afară de escaladarea militară, cel mai mare pericol care derivă din această situaţie îl reprezintă creşterea neîncetată a preţului petrolului.

Prețul futures al petrolului (prețul viitor) – cel pe care îl citează toți – reflectă în prezent presupunerea colectivă că totul se va normaliza în curând. Prețul spot (prețul real al petrolului livrat imediat) este de 145 de dolari, în timp ce futures indică 109 dolari.

Diferența de 36 de dolari pe baril, un record în ultimii 20 de ani, este o măsură a distanței dintre ceea ce se dorește și ceea ce este real, iar diferența acumulată de preț este de o asemenea amploare încât urmează o dramă pe piaţa energetică dacă Trump continuă să genereze crize succesive. Un analist al Macquarie Group avertizează: „Piața contractelor futures nu reflectă deloc realitatea de pe teren și de pe mare. Este complet disfuncțională”.