Intervențiile chirurgicale planificate pentru pacienții oncologici au fost afectate de restricții, pacienții din țările cu venituri mai mici, având cel mai mare risc de a pierde intervenția chirurgicală.
În timp ce restricțiile au fost esențiale pentru protejarea publicului larg de răspândirea infecției, acestea au avut un impact colateral asupra îngrijirii altor pacienți.
Conduși de experți de la Universitatea din Birmingham, aproape 5.000 de chirurgi și anesteziști din întreaga lume au lucrat împreună ca parte a COVIDSurg Collaborative pentru a analiza datele referitoare la cele mai frecvente 15 tipuri de cancer solid de la 20.000 de pacienți din 466 de spitale din 61 de țări. Echipa și-a publicat astăzi concluziile în The Lancet Oncology.
Cercetătorii au comparat anulările și întârzierile înainte de intervenția chirurgicală pentru cancer în timpul perioadelor de carantină și restricții severe cu cele din perioadele cu restricții ușoare. În timpul lockdown-urilor, unul din șapte pacienți (15%) nu a beneficiat de operația planificată după o medie de 5,3 luni de la diagnostic – motivul fiind în toate cazurile legat de COVID-19. Cu toate acestea, în perioadele de restricții ușoare, rata de neoperare a fost foarte mică (0,6%).
Pacienții care au așteptat intervenția chirurgicală mai mult de șase săptămâni în timpul lockdown-ului au fost semnificativ mai puțin susceptibili de a beneficia de o intervenție chirurgicală planificată pentru cancer. Pacienții fragili, cei cu cancer avansat și cei care așteaptă intervenția chirurgicală în țările cu venituri medii mici aveau mai puține șanse să beneficieze de operația de cancer de care aveau nevoie urgentă.
„Cercetările noastre dezvăluie impactul colateral al restricțiilor asupra pacienților care așteaptă o intervenție chirurgicală în timpul pandemiei. În timp ce restricțiile sunt esențiale pentru salvarea de vieți și reducerea răspândirii virusului, asigurarea capacității pentru o intervenție chirurgicală electivă sigură a cancerului ar trebui să facă parte din planul fiecărei țări pentru a asigura sănătatea continuă a întregii populații”, a comentat James Glasbey, de la Universitatea din Birmingham, coautor al studiului, citat de Medical Xpress.
Aneel Bhangu, de la Universitatea din Birmingham, coautor al studiului, a adăugat: „Cei mai vulnerabili pacienți la efectele restricțiilor au fost cei din țările cu venituri mai mici, unde problemele de capacitate care erau prezente înainte de pandemie au fost agravate în timpul restricțiilor de blocare. Pacienții din aceste zone au prezentat cel mai mare risc de anulare, în ciuda faptului că sunt mai tineri și au mai puține comorbidități.”
Cercetătorii au analizat date de la pacienții adulți care suferă de mai multe tipuri de cancer, inclusiv colorectal, esofagian, gastric, de cap și gât, toracic, hepatic, pancreatic, prostatic, vezical, renal, ginecologic, mamar, sarcom de țesut moale, sarcom osos și malignități intracraniene.
Echipa consideră că aceste date pot contribui la informarea guvernelor atunci când iau decizii cu privire la prelungirea sau reducerea restricțiilor.
Lockdown-urile la nivel de țară au un impact direct asupra procedurilor și planificării spitalelor, deoarece sistemele de sănătate se schimbă pentru a reflecta politici guvernamentale stricte care restricționează circulația.
Cercetătorii au descoperit că lockdown-urile complete și moderate au crescut în mod independent probabilitatea de neoperare după ajustarea pentru ratele locale de notificare a cazului COVID-19.
România a suspendat, pentru 30 de zile, internările și intervențiile chirurgicale care nu reprezintă urgențe. Măsura, una similară celei din prima perioadă a pandemiei, a fost luată din cauza creșterii accelerate a numărului cazurilor de Covid-19.
Anunțul a fost făcut de Raed Arafat, șeful DSU, care a precizat că măsurile sunt aplicabile pe baza analizei medicului curant de specialitate. Mai exact, medicul respectiv va argumenta în foaia de observaţie care este motivaţia medicală ce impune necesitatea internării pacienţilor.
În acest context, inclusiv medicii deplâng soarta pacienților non-COVID, a căror speranță de viață devine incertă.
“Din nou, unul dintre importantele spitale de urgență este scos din activitatea de salvare a pacienților cu urgențe medicale și chirurgicale, din nou sunt condamnați pacienții oncologici. Suntem un spital mare, cu o cazuistică bogată. Este dificilă situația în care ne aflăm. Și așa erau probleme cu paturile, acum ne-am trezit spital COVID.
În acest context, noi, chirurgii, stăm de pomană, pentru că sunt foarte puțini pacienți care să întrunească cele două condiții obligatorii pentru a putea fi operați: să fie și pacient chirurgical, dar să fie și pacient COVID pozitiv. Practic, noi îngrijim pneumonii, ceea ce este un fel de malpraxis“, a declarat, pentru FANATIK, prof. dr. Niculae Iordache, șeful Secției Chirurgie II a Spitalului de Urgență Sf. Ioan, din Capitală.