News
notix pixel id

Cifrele care îți arată de ce pleacă românii din țară. Unul din patru angajați trăiește mult sub limita decenței

Mulți angajați români lucrează pe salariul minim, iar diferența dintre acesta și coșul minim de cumpărături pentru un trai decent este astronomică, făcându-i pe mulți să ia calea Occidentului.
04.11.2021 | 14:34
Cifrele care îți arată de ce pleacă românii din țară. Unul din patru angajați trăiește mult sub limita decenței
Cifrele care îți arată de ce pleacă românii din țară. Unul din patru angajați trăiește mult sub limita decenței. Sursa foto: hepta.ro, Facebook, fotomontaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

România se vede nevoită să își deschidă larg porțile muncitorilor străini, pe fondul crizei tot mai accentuate a forței de muncă locale.

Situația nu pare să aibă vreo șansă de îmbunătățire în viitor, ba chiar s-ar putea agrava. Exodul românilor din ultimii 30 de ani este încă departe de a se fi terminat, cu toate că nu mai are amploarea deceniilor trecute, când unii aproape că fugeau mâncând pământul din România.

S-a vorbit deseori despre fenomenul emigrației din România, mai ales pus în contextul cifrelor. Statisticile ONU, îndelung dezbătute de presă în ultimii ani, arătau că exodul românesc dintre 2000 și 2015 a fost depășit doar de cel sirian, țară marcată de un război civil în ultimii patru ani din intervalul dat.

ADVERTISEMENT

Primii români au plecat imediat ce granițele s-au deschis, iar o bună parte dintre aceștia s-au văzut nevoiți să plece după primele ”vizite” ale minerilor în Capitală, mai ales după pagina întinată a istoriei post-decembriste, din iunie 1990.

Alții au plecat într-un al doilea val, apărut în anii 2000, având prospecte puține având în vedere că Ion Iliescu se relaxa confortabil la Cotroceni, în vreme ce Adrian Năstase ținea foarte strâns hățurile țării. Foarte mulți au plecat și după ce România a intrat în UE, motivați de libertatea maximă de circulație în interiorul spațiului comunitar.

ADVERTISEMENT

Cert e că între 1990 și 2012, România a pierdut cam trei milioane de locuitori. Banca Mondială sugerează chiar o pierdere de patru milioane de cetățeni până în 2015. Cea mai mare parte dintre aceștia au plecat temporar în căutarea unei vieți mai bune, dar odată ce au găsit-o, n-au mai privit înapoi. Unii vin în vizită la rudele rămase aici, alții însă s-au cărat și cu cățel, și cu purcel. De bine, de rău, cei care mai au rude în țară asigură un flux constant de capital ce intră în țară.

În mod clar, România nu se află la coada clasamentului mondial în ceea ce privește posibilitățile materiale. Așa cum conaționalii noștri au căutat un trai mai bun în Occident, tot așa caută acum străinii un trai mai bun la noi în țară.

ADVERTISEMENT

E o relație cu beneficii comune, având în vedere că țara noastră suferă de pe urma lipsei forței de muncă.

Străinii, îndeosebi din Orient, care vin în România să muncească, nu vin de capul lor, așa cum au plecat mulți de-ai noștri peste hotare să-și facă un rost cu mulți ani în urmă.

ADVERTISEMENT

Țara noastră acordă un număr limitat de avize pe care le pot primi muncitorii străini, ce vin organizat la noi în țară. Pentru 2021, cifra a fost stabilită de Guvern la 25.000 de muncitori veniți de peste hotare.

Pentru că viața bate filmul, s-a dovedit că această cifră este mult sub nevoile reale ale pieței. Astfel, după cum notează și profit.ro, cifra a fost crescută inițial la 50.000 de muncitori străini pentru anul 2022, în cadrul unor schimbări produse în vară de către Executiv.

ADVERTISEMENT

Nici măcar acest număr nu mai este suficient, astfel că s-a umblat din nou la lege, iar acum numărul de avize pregătite pentru muncitori din străinătate este de 100.000, de patru ori față de anul acesta. Și totuși, nici acești o sută de mii de muncitori nu vor fi de ajuns pentru a acoperi necesarul din România. Când limita fusese crescută la 50.000, premierul Cîțu nota că deficitul pe piața muncii este de 160.000 de lucrători.

De ce nu aleg românii locurile de muncă din țară

Având în vedere acest deficit și necesitatea Executivului de a crește constant numărul de avize pentru muncitori străini (număr care, cel mai probabil, va crește din nou în 2023), trebuie să aruncăm o privire și asupra situației românilor care aleg să plece în străinătate.

Marele deficit în piața muncii autohtone se întâlnește în două domenii importante, HoReCa și construcții. Dacă în cel din urmă situația s-a îmbunătățit parțial, datorită concesiilor făcute de Guvern în privința taxelor plătite de acești salariați, cei din sectorul ospitalității au tras, în continuare, bățul cel scurt.

O bună parte din patronii din HoReCa găsesc cu dificultate voința de a-i plăti mai bine pe angajații din domeniu și mulți consideră că aceștia se vor descurca prin ceea ce vor câștiga pe lângă. Bacșișurile oferite în HoReCa sunt o certitudine în sine, iar asta ne spune și un sondaj desfășurat recent în România privitor la acest subiect. Dacă această mică atenție vine de cele mai multe ori, valoarea sa nu este întotdeauna certă. Lucrătorii din restaurante și cafenele se trezesc plătiți cu sume modice, în ideea că își vor rotunji veniturile la finalul zilei. Mai rău, unii patroni sunt atât de lacomi încât își iau cotă parte chiar și din colecta pe care angajații ar trebui să o împartă între ei.

Pe de altă parte, nici în construcții nu e mai bine. Într-adevăr, vorbim despre o muncă necalificată, dar munca pe care o faci ”cu spatele” nu poate fi vreodată ușoară. Salariul minim brut în construcții este de 3.000 de lei, iar taxele plătite sunt mai mici. Astfel, un român care lucrează ”pe șantier” va primi 2.362 de lei în mână.

În comparație, un muncitor care lucrează pe salariul minim general și care are un brut de 2.300 de lei, va primi 1.386 de lei.

Câți români primesc salariul minim pe economie

Probabil că te aștepți ca această cifră să fie una mare și nu ești deloc departe de adevăr. În principiu, unul din patru români angajați lucrează pe salariul minim, adică primește 1.386 de lei la final de lună, bani cu care trebuie să se descurce până la următorul salariu.

Conform datelor obținute de zf.ro și publicate în urmă cu câteva luni, REVISAL notează că 1,14 milioane de români primesc salariul minim de la patron. În total, sunt 5,55 milioane de români angajați cu forme legale.

Pe lângă cei 1,14 milioane care primesc 2.300 de lei brut, mai sunt și cei cu studii superioare, care se ”bucură” de un venit brut de 2.350 de lei. Cât înseamnă asta în mână? Mai nimic, netul fiind de 1.413 lei. Așadar, un absolvent de facultate devine cu 27 de lei mai valoros pe piața muncii, după câțiva ani de studiu. Doar 115.290 de români sunt ”privilegiați” astfel.

Mai sunt și 320.726 contracte de muncă în domeniul construcțiilor, plătite cu cei 2.362 de lei amintiți anterior.

Sigur, fenomenul declarării salariului minim pe hârtie, pentru ca mai apoi patronul să se ”scarpine” de alți bani pentru angajați, sume plătite la negru, este unul real. Totuși, chiar și în lipsa unei statistici, nu e foarte greu să îți dai seama că aceste sume plătite la negru nu pot fi foarte mari. O bună parte din cei ce lucrează pe salariul minim prestează munci mai degrabă necalificate, astfel că pe lângă cei aproape 1.400 de lei primiți legal, pot să mai spere la alte câteva sute de lei.

Așadar, o familie în care ambii parteneri lucrează pe salariul minim este condamnată la sărăcie. Iar asta nu e o afirmație subiectiv-emoțională, ci una raportată la realitățile curente.

Fundația Friedrich Ebert Stiftung a publicat un raport în care arată care este coșul minim pentru un trai decent, actualizat pentru anul 2020. Asta pentru că valorile oficiale n-au mai fost calculate din 2000, iar prețurile de atunci nu mai au vreo relevanță în prezent.

În raportul fundației se arată că, pentru un trai decent, o familie cu doi adulți și doi copii are nevoie de 7.278 de lei pe lună. Dacă părinții au un singur copil, costul este de 6.194 lei pe lună, iar dacă cuplul nu are și copii, coșul minim costă 4.597 de lei. O singură persoană are nevoie de 2.818 de lei pe lună pentru un trai decent.

Având în vedere aceste sume, dar și salariile minime amintite anterior, poți observa că mulți români nu își permit să aibă un trai decent.

Un muncitor în construcții care trăiește singur mai are nevoie de aproape 500 de lei pentru a se descurca decent într-o lună. O familie cu doi copii, cu ambii părinți lucrând pe salariul minim, nu are nicio șansă de a le asigura celor mici un trai normal. Ar trebui să mai primească peste dublul salariilor oficiale la negru pentru a se descurca, un scenariu cu siguranță SF pentru aceștia.

Astfel, e mult mai ușor să înțelegem de ce milioane de conaționali au luat calea străinătății. Chiar și acolo, plătiți cu sume modice și făcând munci pe care locuitorii țărilor respective nu se sinchisesc să le facă, reușesc să câștige destul pentru a-și îmbunătăți viața. Dacă nu pe a lor, cel puțin pe a celor rămași acasă.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Abonează-te acum la Taifasuri și poți câștiga premii de vis!
  • Nr. 867. 32 pagini + Horoscop 2022!
A apărut noua revistă Taifasuri