News

Cinci crize sanitare mai puțin cunoscute în 2020. Cum afectează pandemia de COVID lupta cu cancerul

30.11.2020 | 16:54
Cinci crize sanitare mai putin cunoscute in 2020 Cum afecteaza pandemia de COVID lupta cu cancerul
ADVERTISEMENT

Deși COVID-19 a dominat dezbaterea publică în 2020, nu este singura criză sanitară cu care s-a confruntat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2020.

Focarele de boli infecțioase pun greu la încercare sistemele de sănătate, în special în Africa, iar atunci când se suprapun peste dezastre naturale, accesul la serviciile de sănătate este mult mai dificil.

ADVERTISEMENT

În Europa, cercetătorii britanici avertizează că progresele în domeniul cancerului vor fi întârziate cu 18 luni din cauza pandemiei de COVID-19.

 Cinci crize sanitare majore puțin mediatizate

1. Infecțiile cu virusul Chikungunya din Ciad

În Ciad, în nordul Africii centrale, au fost raportate 27.540 de cazuri de virus chikungunya, inclusiv un deces, în trei provincii între iulie și septembrie. Chikungunya este o boală transmisă oamenilor prin mușcăturile țânțarilor Aedes infectați.

ADVERTISEMENT

„Boala se caracterizează printr-un debut brusc al febrei însoțit frecvent de dureri și inflamații articulare, care este adesea foarte debilitant și poate dura câteva luni, sau chiar ani”, potrivit OMS.

Decesele sunt rare, dar virusul poate provoca focare mari cu potențialul de a suprasolicita sectorul medical.

ADVERTISEMENT

Echipe din Ministerul Sănătății și Solidarității Naționale din Ciad, OMS, Crucea Roșie și municipalitatea locală au desfășurat acțiuni de dezinfecție în provinciile afectate, au distrus siturile de reproducere a larvelor de țânțari și au dus campanii de informare la nivel local.

2. Febra galbenă în Gabon și Togo

Două cazuri de febră galbenă raportate în Gabon și Togo, în vestul Africii, în luna aprilie au tras un semnal de alarmă cu privire la pericolul reapariției bolii în regiune.

ADVERTISEMENT

Cele două cazuri au fost un bărbat în vârstă de 83 de ani și o femeie în vârstă de 55 de ani, fără antecedente de vaccinare cunoscute.

În regiunile afectate au fost efectuate anchete epidemiologice, iar campaniile de vaccinare au fost intensificate.

„Există în prezent un risc de întrerupere a activităților de imunizare de rutină din cauza impactului legat de COVID-19 asupra sistemului de sănătate și a unei cereri reduse de imunizare din cauza cerințelor de distanțare fizică sau a reticenței comunității”, spune OMS despre cazul Gabon.

Vaccinul contra febrei galbene a fost introdus în vaccinările de rutină începând din 2000 în Gabon și din 2005 în Togo. Se consideră că până la 85% din populație este imunizată.

Febra galbenă este o boală hemoragică virală acută care are potențialul de a se răspândi rapid și de a provoca un impact grav asupra sănătății publice la populațiile nevaccinate.

3. Rujeola în Mexic

În perioada ianuarie-aprilie, în Mexic au fost raportate peste 1.300 de cazuri probabile de rujeolă. Vârstele celor afectați au variat de la trei luni la 68 de ani.

Transmiterea virusului se face prin aer sau prin picături din nas, gură sau gât a persoanelor infectate.

Organizația Pan Americană a Sănătății (OPS) și OMS solicită tuturor statelor membre să urmeze îndrumări pentru imunizare în contextul pandemiei COVID-19.

Rujeola este o boală virală extrem de contagioasă care afectează persoanele susceptibile de toate vârstele și rămâne una dintre principalele cauze de deces în rândul copiilor mici la nivel global, în ciuda disponibilității vaccinurilor sigure și eficiente care conțin rujeola, precizează OMS.

4. Ebola în Republica Democrată Congo

Al doilea cel mai mare focar de Ebola din lume înregistrat a fost declarat lichidat la 25 iunie 2020.

OMS spune că focarul, care a durat aproape doi ani, a fost deosebit de dificil de gestionat din cauza faptului că Republica Democrată Congo este o „zonă activă de conflict”. Din 3.481 de cazuri, 2.299 au murit.

Mii de lucrători din domeniul sănătății au fost instruiți pentru răspuns – care a fost condus de Ministerul Sănătății din țară și susținut de OMS și parteneri – au fost testate 220.000 de probe și peste 303.000 de persoane au fost vaccinate cu vaccinul rVSV-ZEBOV-GP extrem de eficient.

Boala virusului Ebola (EVD), cunoscută anterior sub denumirea de febră hemoragică Ebola, este o boală severă, adesea fatală, care afectează oamenii și alte primate.

Virusul este transmis oamenilor de la animale sălbatice (cum ar fi liliecii de fructe, porcii spinoși și primate) și apoi se răspândește în populația umană prin contact direct cu sângele, secrețiile, organele sau alte fluide corporale ale persoanelor infectate și cu suprafețele și materiale (de ex. așternuturi, îmbrăcăminte) contaminate cu aceste fluide.

Rata medie a mortalității în caz de EVD este de aproximativ 50%. Ratele de fatalitate au variat de la 25% la 90% în focarele anterioare.

5. Criza sanitară provocată de inundații în Sudan

În septembrie, OMS a anunțat că furnizează medicamente și provizii esențiale, inclusiv medicamente pentru holeră, comunităților afectate de ploi torențiale și inundații din Sudan.

„Până în prezent, inundațiile au ucis 100 de persoane, au rănit încă 46 și au afectat aproape 500.000 de persoane din 16 dintre cele 18 state ale țării. Aproape 50.000 de case au fost distruse și 52.000 mai grav deteriorate”, a spus OMS.

Stocurile medicale din țară sunt estimate la aproximativ 25% din nevoile reale, potrivit OMS, iar penuria a crescut semnificativ în ultimele luni.

Împreună cu agențiile partenere și Ministerul de Stat al Sănătății, OMS a spus că a răspuns la 128 de alerte de boală, inclusiv diaree, rujeolă, COVID-19 și altele.

Pandemia afectează progresele făcute în lupta contra cancerului

Pandemia de coronavirus ar putea determina întârzia cu 18 luni progresele în lupta împotriva cancerului, avertizează cercetătorii britanici.

Carantina, închiderea laboratoarelor și redirecționarea finanțării cercetării de la cancer la COVID-19 au împiedicat eforturile în lupta împotriva bolii, arată rezultatele unui studiu recent.

Un sondaj efectuat de 239 de cercetători de către Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra (ICR) a constatat că propriul progres al organizației va fi împins înapoi cu o medie de șase luni.

Când au fost luate în considerare efectele mai largi asupra finanțării caritabile și alți factori, progresele în cercetarea cancerului vor fi întârziate cu o medie de 17 luni.

Cei care au luat parte la sondaj au declarat că au pierdut în medie zece săptămâni de timp de cercetare din cauza primei perioade de carantină.

Cea mai mare problemă, potrivit a 90% dintre repondenți, a fost închiderea laboratoarelor în timpul primei carantine și restricțiile de acces la facilități și echipamente.

Sondajul a arătat, de asemenea, că mai mult de două treimi dintre cercetători se simt frustrați și un sfert s-au simțit deprimați ca urmare a pandemiei.

ICR a spus că efectele negative ale focarului asupra cercetării cancerului ar putea fi atenuate prin finanțare suplimentară.

Sondajul este o dovadă suplimentară a impactului catastrofal al virusului asupra tratamentului și cercetării cancerului. Milioane de pacienți s-au confruntat cu perturbări potențiale mortale sau cu întârzieri la screening, tratament și diagnostic.

ADVERTISEMENT
Tags: