În a doua zi de Rusalii, creștinii ortodocși prăznuiesc Sfânta Treime, o sărbătoare foarte importantă. Ea vine imediat după Pogorârea Sfântului Duh, când oamenii primesc și a treia Persoană a Sfintei Treimi și arată că mântuirea vine din lucrarea comună a Tatălui, care a hotărât răscumpărarea, a Fiului, prin suferința și Învierea Sa, și a Duhului Sfânt, care a venit la Cincizecime.
Rusaliile încheie ciclul sărbătorilor pascale, fiind prăznuită la 50 de zile după Înviere. Din acest motiv, în popor, sărbătoarea este cunoscută drept Cincizecime și semnifică momentul în care Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi ca de foc asupra Apostolilor, conform crestinortodox.ro.
Anul acesta, Rusaliile pică pe 8 și 9 iunie-zi liberă de la stat, dar în care, conform credințelor populare, trebuie respectate mai multe reguli. Pentru a nu supăra Rusaliile- ființe fantastice care străbat văzduhul și îi pedepsesc pe cei care nu le respectă ziua, credincioșii merg la biserică cu ramuri verzi de nuc sau tei, ce pot alunga spiritele rele.
Acestea se pun la porți, dar și la intrarea în casă. Iar în unele zone din țară, femeile se așază la răspântii, cu ștergare și vase mari cu apă în care adaugă frunze de nuc, apoi spală picioarele celor care trec pe acolo.
Pe de altă parte, se spune că din această zi se pot culege plantele medicinal, căci până la această dată se consideră că acestea sunt contaminate, conform libertatea.ro.
Dacă nu vrei să atragi ghinionul, nu merge să înoți în a doua zi de Rusalii, existând și un pericol mult mai mare de înec. Iar cine lucrează, are toate șansele mânia spiritelor rele și necazul.
Nu este bine să te urci în copaci sau în locuri înalte și nici să te avânți prea departe de casă. Un alt lucru pe care nu trebuie să-l faci în a doua zi de Rusalii este să te cerți deoarece, conform credinței populare, cine va face asta va fi luat de iele.
Se crede că Ielele vin în toiul nopții și beau apă din fântâni, iar cel care gustă după ele riscă să rămână sluțit. De aceea, bătrânii ziceau că e bine să lași un semn – o cârpă, o crenguță, orice – lângă fântână, ca blestemul să se lipească de el, nu de om. În gospodărie, era obiceiul să acoperi găleata cu apă sau să răstorni vasul cu gura-n jos, ca să nu se îmbăieze Ielele în el și să nu aducă boală sau nenoroc.