Stadionul Ghencea, unde fotbalul lasă loc pentru mașini, are o lungă istorie. Casa echipei Steaua, modernizată ulterior și inaugurată în forma actuală în vara anului 2021, a luat naștere în urma unei remarci făcute de Nicolae Ceaușescu înainte de vizita în Rusia. Ce s-a întâmplat, de fapt.
Nicolae Ceaușescu, cel care a coordonat pentru o perioadă situația sportului românesc când Gheorghiu Dej încă era la putere, a fost împotriva construirii unui alt stadion în București când a ajuns la conducerea țării. Liderul comunist considera că vechiul ’23 August’ era suficient. Cum a luat naștere stadionul Ghencea.
„Ceaușescu, la un moment dat mergea și pe stadioane. Adică în perioada în care nu era încă prim secretar, era la armată, răspundea de direcția politică superioară a armatei, mergea la foarte multe meciuri. Și se știa clar că el este stelist. Erau și oameni care nu prea cunoșteau sport, așa cum era generalul Olteanu, cel care a fost ministrul apărării în perioada în care steaua câștiga Cupa Campionilor.
Generalul Olteanu a venit la comanda Ministerului după generalul Coman. Generalul Coman era un împătimit al sportului, cu fotbalul, cu tenisul, îl iubea pe Ilie Năstase, era un fel de aristocrat. El a construit cumva, pe neștiute, stadionul Ghencea. Sub comanda lui s-a construit stadionul Ghencea, în perioada când Nicolae Ceaușescu nu mai voia să audă de alte stadioane.
Ceaușescu construise ’23 August’ în 1952, iar asta era în 1974. Avem stadion de 80.000 de locuri, ce ne mai trebuie unul? Și el a făcut un stadion, l-a proiectat ca să fie cu 2 inele, n-a avut niciodată 2 inele, și l-a proiectat să fie și cu instalație de nocturnă, cea care a fost pusă târziu pe structura veche făcută de Coman în 74 și l-a făcut numai cu soldați. A construit stadionul Steaua care a fost inaugurat în 74 cu soldați!”, a spus inițial Andrei Vochin.
Steaua, echipa simbol a României în comunism, a avut și perioade mai seci din punct de vedere al performanțelor. Nicolae Ceaușescu a dat ordin ca situația echipei să fie remediate, chiar înainte de plecarea sa în Rusia.
„Olteanu care a venit după el, habar n-avea sport, nu știa nimic. L-a chemat Ceaușescu într-o vară, se pregătea să plece la o întrunire a armatelor, la Moscova, și a făcut o întâlnire de lucru. Au vorbit ei ce trebuie să vorbească cu rușii, cu armatele, iar la sfârșitul discuției, pe plecare așa, când își luau rămas bun, nea Nicu îi aruncă o vorbă lui Olteanu: ‘Auzi bă? Vezi ce mai faci cu echipa aia de fotbal, că nu mai bate pe nimeni!’. Asta era undeva începutul anilor 80, iar din 78 Steaua nu mai câștigat titlul, termina pe locurile 6-5.
Olteanu a recepționat mesajul, dar nu înțelegea care-i treaba. Îi dă telefon lui Coman, după ce pleacă de acolo, și îi zice: ‘Domn general, uitați ce mi s-a întâmplat, cum mi-a zis, eu nu știu ce să înțeleg din chestia asta!’. ‘Băi băiatule, vezi, ai grijă că e groasă. Când aruncă șeful o chestie din asta, trebuie să te ții de ea chiar dacă ți-o aruncă așa!’. Și începe să-i explice care e treaba cu fotbalul. Și așa se apucă Olteanu să intre în echipa de fotbal, care era plină de jucători foarte valoroși. În perioada aia jucau la Steaua: Marcel Răducanu, Dumitru, Iordănescu, Tudorel Stoica, dar n-aveau rezultate, nu câștigau campionate, în cupele europene n-aveau rezultate și așa mai departe.
Și Olteanu începe să se intereseze ce e acolo, începe să trieze, află că mai vindeau și meciuri, află că aveau salarii mici, că de-aia vindeau meciuri, că nu erau recompensați ca alții de la alte echipe. Acela a fost momentul care a pus baza echipei care avea să câștige Cupa Campionilor Europeni. Vorba aia aruncată de Ceaușescu atunci… Olteanu s-a apucat de treabă!”, a mai povestit Andrei Vochin.
Printre atribuțiile pe care Nicolae Ceaușescu le-a avut s-a numărat și cea de controlor al pașapoartelor, acte care în acea epocă nu se aflau în posesia cetățenilor, ci direct la minister. Viitorul lider al țării a decis soarta unui atacant cu renume de la Steaua.
„În fruntea Stelei era Ion Alecsandrescu, cu care Ceaușescu a avut o interacțiune încă din anii 50. Cum s-a întâmplat? În anii 50, CCA a fost invitată să facă un turneu în Anglia. Era greu să ieși în țările vest europene în perioada respectivă, cu atât mai puțin în Anglia, care era leagănul fotbalului. Numai că ei jucaseră aici la București cu Luton Town, făcuseră un meci bun, iar englezii i-au văzut, i-au invitat. Și acum în lotul pe care Ilie Savu trebuia să-l trimită în Anglia, să meargă în Anglia cu el, era și Ion Alecsandrescu, unul dintre atacanții stelei. El a fost un mare atacant pentru CCA, doar că nu i-a ieșit pașaportul.
Pe vremea aia, pașapoartele nu stăteau la oamenii de rând. Pașapoartele stăteau la minister. Ceaușescu a fost în perioada de început a comunismului în România, deci după 1945, unul dintre cei care verificau dosarele de comuniști adevărați, ale celor care voiau să intre în Partidul Comunist. Ceaușescu se duce la Gheorghiu Dej, iar Dej îi zice: ‘Păi ce bă, Alecsandrescu ăsta nu e băiat din ăla de chiabur? Nu mai poate CCA-ul că nu se suie Alecsandrescu în avion’. Și l-au îmbrobodit că taică-su lua bani de la bogați și dădea la săraci, le lua banii burghezilor. Iar Dej i-a spus lui Ceaușescu că răspunde cu capul, dacă Alecsandrescu rămâne în străinătate. Îl decapitau pe Ceaușescu, nu mai ajungea președinte.
Când a câștigat Steaua Cupa Campionilor Europeni, Ceaușescu le-a zis: ‘Felicitări, ați făcut o treabă foarte bună, dar vă rog să terminați în 90 de minute data viitoare. Nu se poate. Noi care suntem reprezentanții societății multilateral dezvoltate să ne facă ăia să stăm cu emoții până la penalty. Vă rog în 90 de minute data viitoare!’”, a mai spus Andrei Vochin la „Oldies But Goldies”.