La exact 150 de ani la nașterea poetului național, se închidea librăria Mihai Eminescu din Sibiu, situată pe strada Nicolae Bălcescu nr 29. Librăria funcționa într-un spațiu închiriat de la stat, spre deosebire de cele două apartamente de la etaj, care fuseseră deja cumpărate de chiriași.
În 2000, la capătul unor lungi procese, imobilul avea să fie evacuat după o retrocedare cu cântec. Acesta ajunsese la soții Carmen și Klaus Iohannis cu un an înainte, după ce fusese obținut de așa-zisul moștenitor în mod fraudulos, pe baza unui fals dovedit în instanță. Sibienii trecuți de prima tinerețe își amintesc de faptul că, înainte să fie închiriat către Raiffeisen Bank, imobilul ar fi fost folosit, pentru o perioadă, pe post de toaletă publică pentru o terasă din centrul Sibiului.
În spatele micii afaceri din casa preluată de soții Iohannis se afla un sibian, Marius Albin Marinescu, cel care deținea asociația Bibilon. Marinescu închiriase spațiul din centrul orașului unde își deschisese o mică bibliotecă ce funcționa pe lângă librărie. După ce a fost aruncat în stradă, Marius Albin Marinescu și-a făcut un obiectiv din a-l distruge pe Klaus Iohannis.
Se spune că sibianul evacuat de familia prezidențială este omul care a stat la baza primelor anchete referitoare la modul în care Klaus Iohannis a intrat în posesia imobilelor retrocedate abuziv, precum și a averii pe care și-a construit-o în timp ce era inspector sau primar al Sibiului.
Mai mult, în anul 2008, Marius Albin Marinescu a încercat să-l ”detroneze” pe Iohannis din fruntea Sibiului. El a candidat din partea Partidului Național Țărănesc la alegerile locale, însă a fost zdrobit de reprezentantul FDGR, care a obținut aproape 90% dintre voturi. Albin Marinescu abia obținea un procent.
Ulterior, fostul chiriaș al vilei lui Iohannis s-a reorientat și a înființat un ziar numit Justițiarul, care a devenit destul de popular prin intermediul site-ului cu același nume. Publicația a fost una controversată, cu titluri catalogate drept alarmiste și conspiraționiste. Printre subiectele tratate s-a numărat și cel al adopțiilor internaționale intermediate de Klaus Iohannis, care ar fi plecat, se spune, tot de la o investigație a lui Albin Marinescu.
În mai 2020, Grupul de Comunicare Strategică a decis închiderea site-ului pe motiv că promovează o politică de fake-news în legătură cu pandemia de Covid-19. Măsura a fost descrisă de jurnalistul Ion Cristoiu drept ”un atentat la libertatea de expresie”. Acesta a scris că DGCS a interzis accesul la arhiva site-ului pentru că acolo se aflau ”dezvăluiri despre Iohannis”.
În fine, despre Marius Albin Marinescu s-a aflat și că ar fi fost colaborator al Securității comuniste. Din dosarul lui reiese că acesta și-a pus la dispoziția Securității casa lui din Sibiu, acolo unde aveau loc întâlniri între membrii rețelelor informative, în vederea instruirii membrilor acestora. La acea vreme (în 1980), Albin avea 23 de ani și era operator de cinema, primind nume conspirativ ”Rahova”. Bărbatul s-a apărat în fața instanței, susținând că nu avea cum să refuze Securitatea.
În decembrie 2020, Marius Albin Marinescu a murit la Sibiu, după o lungă suferință. Moartea lui a fost văzută drept una ”pentru liniștea președintelui” de către o anumită parte a presei.
În anul 2002, când era primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis a semnat un contract de închiriere cu Raiffaisen Bank, pentru suma de 20.000 de dolari pe an. După primii trei ani, clauzele financiare se puteau renegocia, în limita unei marje de maxim 20%.
Închirierea vilei din Nicolae Bălcescu nr 29 i-a adus actualului președinte circa 320.000 de euro, bani din care și-ar fi ridicat ”imperiul” imobiliar, format din șase imobile în Sibiu. Între timp, s-a dovedit că retrocedarea imobilului către moștenitori a fost făcută abuziv.
Acest lucru îl pune pe Iohannis în postura de a fi nevoit să returneze statului sumele de bani obținute ca urmare a închirierii imobilului. Până acum, acest lucru nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că președintele a anunțat public că va face acest lucru.