Cine a fost Geta Brătescu, marea artistă a României de care poate n-ai auzit până acum. Google o omagiază chiar de ziua sa

Google aduce astăzi un omagiu celei ce a fost Geta Brătescu, iar FANATIK îți prezintă povestea de viață a marii artiste de care poate n-ai auzit până în prezent, dar care s-a făcut remarcată la nivel mondial.

Geta Brătescu s-a născut pe 4 mai, în 1926, iar de-a lungul îndelungatei sale vieți, a reușit să devină unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale artei românești, prin aderarea sa la mișcarea artei conceptuale. S-a stins din viață la 19 septembrie 2018, lăsând în urmă o impresionantă creație.

A urmat studii având la catedră nume răsunătoare. S-a înscris inițial la Facultatea de Litere, unde profesori i-au fost George Călinescu și Tudor Vianu. A urmat și cursurile Universității Naționale de Arte București, studiind sub ghidajul lui Camil Ressu. Din păcate, primii și violenții ani ai regimului comunist din România au găsit-o pe Geta Brătescu într-o situație ”ingrată”, aceea de a nu avea ”origini sănătoase”, deoarece părinții săi dețineau proprietăți și erau înstăriți. Astfel, porțile Universității de Arte i s-au închis pentru mulți ani.

Abia în 1969, Getei Brătescu i se permite să-și continue cursurile, pe care le-a urmat acordând o deosebită atenție atât artei, cât și literaturii. De altfel, această simbioză este foarte prezentă într-o bună parte a creației artistei.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Deși comunismul de la începutul anilor 1970 era ceva mai relaxat în comparație cu situația socio-politică a primilor ani după război, cenzura lucra din plin. Din această cauză, artiști precum Geta Brătescu erau împiedicați să-și dezvăluie publicului larg creațiile radicale și provocatoare. Astfel, artista s-a refugiat în spațiul intim al propriului atelier de creație, de unde nu multe opere îndrăznețe au văzut lumina zilei.

O importantă reacție la cenzura comunistă apare în 1978, prin colecția de lucrări intitulate Autoportret Cenzurat. În această serie de fotografii, Geta Brătescu s-a imortalizat având ochii și gura acoperite cu benzi de hârtie, sugerând imposibilitatea de a comunica liber în societatea de la avea vreme. În acea perioadă, creația Getei Brătescu s-a orientat către dematerializare și de găsirea și definirea propriei identități.

În anii ’80, în procesul de creație al artistei intră și experiența cu textilele. Referindu-se la această practică, artista spunea că ”desenează cu o mașină de cusut.”

Geta Brătescu, artist complet al artei contemporane românești

Geta Brătescu a avut peste 20 de expoziții personale de-a lungul deceniilor, însă doar șapte dintre acestea s-au materializat în perioada comunistă. Este remarcabil însă că lucrările sale au ajuns la Roma în 1975 și la Hamburg în 1980.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Artista a primit și câteva distincții importante de-a lungul carierei creative ce s-a întins pe câteva decenii. A fost decorată cu Premiul pentru Artă Decorativă al Artiștilor Plastici din România, în 1965. A urmat Premiul Revistei ”Arta” în 1970, iar în 1993 primea Premiul ”Ion Andreescu”, decernat de Academia Română. În 2008 primea și Premiul Național pentru Arte Vizuale.

Probabil cea mai importantă distincție a reprezentat-o primirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arte București, în 2008.

În prezent, opera Getei Brătescu transcende cu mult granițele României, unde artista n-a putut fi apreciată la adevărata sa valoare din cauza regimului în care a trăit. Creațiile sale sunt în colecții de la Muzeul de Artă Modernă din New York, la Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig din Viena și la Arteast Collection 2000+23, Moderna Galerija Ljubljana din Slovenia.

De-a lungul carierei, Geta Brătescu s-a impus ca un artist complet, fiind una dintre cele mai de seamă prezențe ale artei contemporane românești. S-a remarcat nu doar prin grafică, gravură, desen și colaj textil. A creat și tapiserii, obiecte, fotografii și chiar filme de animație.

”Ideea de a crea forme și de a lucra cu ele mi-a venit, pur și simplu, în minte. Atât. E un dans”, spunea Geta Brătescu despre opera sa.