Cine a fost Zavaidoc, lăutarul care a ajuns milionar după ce a refuzat să cânte la operă. Poveste de viață cutremurătoare

România are o mulțime de artiști care și-au pus amprenta asupra domeniului muzical. Numele lor stârnesc fiori chiar și după ce au murit. Printre aceștia se află și Zavaidoc, un lăutar renumit în perioada interbelică. Cântecele lui sunt și astăzi fredonate de interpreții actuali.

Zavaidoc, lăutarul care și-a pus amprenta asupra României interbelice

Zavaidoc, pe numele real Marin Teodorescu, s-a născut în 1896 în Pitești. A murit în 1945, în București. Povestea lui de viață este caracterizată de succes, faimă, bani, dar și de tragedii.

Zavaidoc a fost încă din copilărie interesat de muzică. Orientarea către acest domeniu pare să fie o influență a familiei. S-a întâmplat așa pentru că părinții lui, Tănase Teodorescu și Constandina, au fost lăutari.

Talentul părinților a fost moștenit de toți copiii, patru la număr. Marin Teodorescu a fost însă cel mai îndemânatic. Într-o zi, însă, viața le-a oferit o lovitură dură fraților și mamei.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Atunci când avea 14 ani, solistul s-a trezit cu o mare povară pe umeri. Tatăl său a murit iar el și frații lui au rămas orfani de un părinte.

La acea vârstă, Zavaidoc s-a considerat responsabil pentru întreaga familie. Și a început să o întrețină financiar, deși era cel mai mic.

Fără a sta prea mult pe gânduri, Zavaidoc a hotărât să plece în București cu frații săi. Au creat o formație, pe care au intitulat-o ”Frații Zavaidoc”. Aici, oamenii au fost plăcut impresionați de ei. Ziarele vremii scriau, potrivit Radio România Cultural, că inclusiv cei surzi îi auzeau atunci când începeau să cânte. Totodată, situația financiară s-a îmbunătățit remarcabil.

A cântat pentru militarii din Primul Război Mondial

Treptat, în Capitală și nu numai, muzica populară și romanțele lui Zavaidoc au început să fie cunoscute. Oamenii i-au îndrăgit muzica imediat. Lăutarul a cântat chiar și pentru militarii din Primul Război Mondial. De altfel, chiar el a fost înrolat în Regimentul 44 Infanterie. Aici, un general pe nume Traian Moșoiu i-a dat lui Marin Teodorescu numele de ”Zavaidoc”. Se spune că acesta provine de la regionalismul ”zavaidoaică”, echivalentul unei persoane foarte vesele.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Odată cu încheierea Primului Război Mondial (1918-n.r), îndrăgitul lăutar a revenit în București. A continuat să facă furori cu piesele lui, pe care le interpreta, în mare parte, în localuri, fiind foarte bine plătit.

Cariera sa începe să capete o ascensiune culminantă. În anul 1937, participă alături de orchestra lui Grigoraș Dinicu în delegația României la Expoziția Universală de la Paris. Aici veneau cei mai buni cântăreți de pe glob.

După evenimentul de la Paris, lui Zavaidoc i s-a propus de către tenorul de la Opera Română, Dumitru Mihăilescu Toscani, să i se alăture în profesia sa. Culmea, dar lăutarul a refuzat. Motivul ar fi fost faptul că încasa onorarii uriașe de la clienții din localuri.

Zavaidoc, motivul pentru care s-a căsătorit târziu

Se mai spune despre Zavaidoc și că nu a fost un bărbat displăcut ochiului. Frumusețea lui a cucerit inimile multor femei. Deși era curtat adesea, artistul a vrut să se asigure de sinceritatea celei care îi va fi soție. Drept pentru care nu s-a grăbit în a merge în fața altarului.

Zavaidoc s-a căsătorit abia la 43 de ani cu o tânără pe nume Constanța. Aceasta era mai mică decât el cu 15 ani. În pofida diferenței de vârstă, ea i-a dăruit o fetiță și un băiețel.

Faimosul lăutar era căutat de multe femei chiar și atunci când s-a așezat la casa lui. Conștient de acest lucru și-a avertizat soția să nu fie geloasă. Deși i-a impus, iată, interdicții partenerei, el s-a bucurat în continuare de micile ”tentații”. În 1943, atunci când a primit ordin de concentrare la o unitate din Târgoviște, artistul s-a îndrăgostit de o tânără pe nume Tuca. Din cauza ei a fost la un pas de a-și părăsi soția și copiii.

Cum a rămas fără casă. A murit sărac, trist și bolnav

Într-o zi, viața lui Zavaidoc pare că a fost cuprinsă de nori negri. Pe data de 4 aprilie 1944, când americanii au aruncat asupra Bucureștiului bombardamente puternice, casa lăutarului, situată în apropierea Gării de Nord, a fost distrusă.

Mai mult, atacul i-a ucis o soră, Zoe, ai cărui copii, cinci la număr, au rămas în grija lui și a soției. Astfel, Zavaidoc s-a văzut nevoit să muncească mai mult pentru bani și să se retragă la Caracal.

Cu toate că avea cântări în localuri și chiar a fost angajat în două restaurante, sumele încasate nu-i acopereau toate cheltuielile. Supărarea lui din cauza datoriilor nu a întârziat să apară și era combinată cu cea de dorul de sora sa.

În decembrie 1944, Zavaidoc se îmbolnăvește grav și moare, la Spitalul Filantropia București. Aici, medicii i-au pus diagnosticul de ”nefrită galopantă”.