News

Cine a supravegheat execuția cu erori a podului peste Dunăre de la Brăila. 35 de milioane de lei pentru supervizarea lucrărilor cu probleme

Cine a monitorizat lucrările cu probleme de la podul peste Dunăre de la Brăila. Patru firme au încasat 35 de milioane de lei pentru supervizarea construcției cu probleme
15.03.2026 | 16:08
Cine a supravegheat executia cu erori a podului peste Dunare de la Braila 35 de milioane de lei pentru supervizarea lucrarilor cu probleme
Podul peste Dunăre de la Brăila inaugurat cu succes, dar primul accident nu s-a lăsat așteptat. Foto: Hepta.
ADVERTISEMENT

Patru firme au primit peste 35 de milioane de lei pentru a supraveghea construirea podului peste Dunăre care leagă Muntenia și Moldova de Dobrogea și litoral. Una dintre cele patru societăți a fost deținută, până la atribuirea lucrărilor de supraveghere, de directorul general al Navrom Bac SA, poate singura companie care a avut de pierdut de pe urma inaugurării podului în iunie 2023.

Asta pentru că Navrom administra până la inaugurarea podului calea cea mai rapidă de trecere din Muntenia și Moldova spre Dobrogea. Este vorba de trecerea cu bacul, sub forma curselor cu feribotul, dintre Galați și Tulcea. Reamintim că execuția lucrărilor a înregistrat numeroase probleme, iar CNAIR a recepționat podul de-abia după doi ani de la inaugurarea lucrării de infrastructură.

ADVERTISEMENT

Ce valoare a avut contractul de supraveghere

Pe 14 ianuarie 2020, CNAIR SA a semnat contractul denumit „Supervizarea proiectării și execuției podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila” cu asocierea de firme formată din: Metroul SA, Italrom Inginerie Internațională SRL, Sistema Ingegneria SRL și Arex Lider Company SRL. Valoarea contractului a fost de 35 de milioane de lei.

Metroul SA, cu sediul în București (Sector 5), activează în domeniul ingineriei și consultanței tehnice. Compania este controlată de Rozorea Mircea-Andrei (72,23%), restul de 27,77% fiind deținut de alți acționari. În 2024, societatea a raportat o cifră de afaceri de 34,39 milioane lei și un profit de 4,99 milioane lei, cu 99 de angajați. Firma este specializată în proiectare.

ADVERTISEMENT

Italrom Inginerie Internațională SRL, cu sediul în București (Sector 1), avea ca obiect de activitate ingineria și consultanța tehnică. Compania a fost radiată în decembrie 2023, în urma unei fuziuni, iar ultimul administrator a fost Hanson James Alexander Christopher. În 2022, firma a raportat o cifră de afaceri de 9,79 milioane lei și un profit de 3,45 milioane lei, cu 18 angajați.

ADVERTISEMENT

Sistema Ingeneria SRL Florența – Sucursala București, cu sediul în București (Sector 5), are ca obiect de activitate ingineria și consultanța tehnică și reprezintă sucursala din România a companiei din Italia cu același nume. În 2024, firma nu a raportat cifră de afaceri, dar a înregistrat un profit simbolic de 2 lei, fără angajați declarați.

ADVERTISEMENT

Directorul de la Navrom a fost acționar majoritar la Arex

Ultima firmă din asociere este Arex Lider Company SRL. Cu sediul actual în București (Sector 1), societatea are ca obiect de activitate ingineria și consultanța tehnică (CAEN 7112). Este deținută acum de Iliana Ifteni Luca (50%) și Sergiu Weinstein (50%), administrator fiind Mirabela-Laura Mătăsa. În 2024, firma a raportat o cifră de afaceri de 10,67 milioane lei și un profit de 24.484 lei, cu 33 de angajați. Compania a fost înființată în Galați de acționarii grupului Arcada SA din Galați, Adrian Mantu și Mihai Huma. Arcada este cunoscută pentru faptul că a executat linia de cale ferată între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni.

Din anul 2015 și până în 2018, acționarul majoritar al firmei Arex Lider Company a fost Constantin Hârțan. Acesta deținea 55% din acțiuni, iar restul de 45% erau în posesia lui Iliana Ifteni Luca. Constantin Hârțan este din 2004 administrator și director general al firmei Navrom Bac SA, firmă care face parte din grupul TTS, listat la Bursa de Valori București. Navrom Bac SA opera trecerea cu feribotul peste Dunăre, operațiuni oprite odată cu inaugurarea podului din vara anului 2023. Constantin Hârțan este și acționar în firma de construcții Citadina SA din Galați.

ADVERTISEMENT

Ce lucrări la pod au fost cu probleme

Reprezentanții de la firma Metroul SA nu ne-au răspuns la întrebările legate de problemele înregistrate pe parcursul construcției podului.

Podul suspendat peste Dunăre a fost cuprins în Master Planul General de Transport al României și face parte din categoria proiectelor de tip ITI (Investiții Teritoriale Integrate), finanțabile din POIM 2014 – 2020. Podul suspendat peste Dunăre, structura principală din cadrul proiectului, are o lungime de 1.974,30 de metri și este poziționat între km 4+596,10 și km 6+570,52 pe drumul principal Brăila–Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina).

Contractul pentru proiectarea și execuția podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila a fost semnat în data de 15 ianuarie 2018 între CNAIR și Asocierea Astaldi SpA – IHI Infrastructure Systems CO. LTD, la o valoare de 1.995.932.260 de lei, fără TVA. Proiectul Podului suspendat peste Dunăre, recepționat abia la 11 iunie 2025, a acumulat întârzieri substanțiale față de termenul inițial de finalizare, stabilit pentru iulie 2022. A fost confirmată o întârziere totală de 809 zile, din culpa exclusivă a antreprenorului, conform datelor CNAIR. În septembrie 2025, chiar la recepția la terminarea lucrărilor, CNAIR a emis un certificat negativ privind îndeplinirea obligațiilor contractuale.

Pe durata contractului, CNAIR a depus 44 de revendicări, dintre care o parte au ajuns în instanță. CNAIR a aplicat mai multe penalități pentru nerespectarea obligațiilor contractuale, între care: 85,12 milioane lei pentru depășirea termenului de proiectare și 2,34 milioane lei pentru perioada dintre prezentarea PAC și înaintarea proiectului tehnic de execuție.

Principalele probleme

Conform informațiilor publicate de FANATIK, tasarea podului a fost ultima problemă înregistrată de CNAIR pe parcursul anului trecut. Tasarea/scufundarea lucrării de infrastructură este cauzată și de infiltrațiile la care blocul de ancoraj este supus din 2023 și care nu au fost încă rezolvate. O altă cauză a scufundării podului este că terenul de fundare nu a fost realizat conform caietului de sarcini și nu s-a asigurat corespunzător captarea apelor de suprafață și subterane.

„În anii 2024 și 2025 s-au înregistrat fenomene de tasare, întrucât acestea nu au fost complet consumate. De asemenea, antreprenorul a intervenit pentru remedierea acestora, în conformitate cu prevederile cuprinse în cadrul proiectului tehnic de execuție aprobat”, ni s-a precizat de la Biroul de Presă al CNAIR. Asfaltul a fost înlocuit a cincea oară în primăvara anului 2025. Înlocuirea asfaltului din această primăvară reprezintă a cincea operațiune de acest tip de la inaugurarea podului, în vara anului 2023.