Cine ar putea fi românca participantă la safari-ul uman din Sarajevo. Profilul femeii care a plătit un milion de dolari să ucidă din plăcere: „A avut acces la niște cercuri”

O româncă este menționată în mega-scandalul safari-ului uman de la Sarajevo, desfășurat în timpul asediului din Bosnia între 1991 și 1995. Nu se cunoaște identitatea femeii putred de bogată care ar fi plătit să ucidă din plăcere, însă, din informațiile apărute în acest caz, am reușit să conturăm un profil al presupusei asasine, iar detaliile sunt tulburătoare.

Cine ar putea fi românca din scandalul „Safari Sarajevo”. Profilul femeii care a plătit în jur de un milion de dolari să ucidă din plăcere

Zeci de oameni de afaceri italieni, britanici, dar și o româncă figurează printre psihopații care ucideau din plăcere. Pentru fiecare trofeu, aceștia plăteau sume cuprinse între 80.000 și 120.000 de dolari. Cele mai trofee erau femeile însărcinate și copiii, adică persoane fără apărare. Pentru bătrâni, sumele erau mai mici.

Pare un film de groază, însă e unul cât se poate de real, iar de când s-a aflat că o româncă a doborât un adevărat record, ucigând 10 persoane în timpul asediului, toată lumea încearcă să dea de identitatea femeii care azi ar fi trecută bine de 60, dacă nu de 70 de ani, asta dacă atunci avea o vârstă cuprinsă între 30 și 40 de ani.

Primele indicii despre românca asasină: a ucis 10 persoane în timpul asediului din Bosnia

Profiler-ul Mihaela Brooks a creionat profilul misterioasei românce care a ucis cu sânge rece, din pură distracție, 10 persoane în Sarajevo, iar FANATIK prezintă primele indicii despre cine ar putea fi. Una din variantele luate în calcul este că femeia ar putea fi chiar soția unui milionar străin, plecată de ceva timp din țară, având în vedere perioada istorică, imediat după Revoluție. Totodată, Brooks ne-a spus că e greu de crezut că milionara ar fi mers imediat după Revoluție cu banii puși la bătaie pentru măcel, dat fiind că marii oameni de afaceri de la noi abia erau la început de drum și nu mulți ar fi fost dispuși să investească primele lor câștiguri din anii 90 în astfel de vânători umane.

Digi24.ro

Trump amenință cu un atac masiv: „Astăzi Iranul va fi lovit foarte puternic!”

„Nu avea furie, ci un control total”

„Astfel de persoane vor să își dovedească faptul că ele sunt Dumnezeu, căci decid asupra vieții altora, mai ales în cazul celor care împușcă de la distanță cu luneta, când victima nu are șanse de a scăpa. Aici nu este ceva impulsiv, nu e un omor cauzat de impulsivitate. Această femeie nu avea furie, ci un control total. Psihologic, era excitată. Ea hotăra dacă trăia cineva sau murea, era ceva deliberat. La astfel de oameni e adrenalina, nevoia de control le provoacă orgasm psihologic, excitație. Este un fel de dependență, nu dependența pe care o întâlnim la drogați, ci nevoia de a juca rolul lui Dumnezeu, căci asta vedem și la criminalii în serie”, analizează Mihaela Brooks, în exclusivitate pentru FANATIK.

Digisport.ro

Verdict clar în privința lui Dan Petrescu, la 3 luni după ce a anunțat că antrenorul a slăbit 30 kg

„E posibil să fie și soția unui mare miliardar”

„E posibil să fie și soția unui mare miliardar. S-a întâmplat în afara țării, deci nu erau încă marii oameni de afaceri care să își permită să plece să investească milioane într-o astfel de vânătoare umană”, a punctat Brooks.

Ce se află în spatele unei persoane capabile să ucidă 10 oameni fără să clipească? Mihaela Brooks susține că românca e posibil să nu fi fost la prima ei crimă, dat fiind lejeritatea cu care afaceriștii ucideau, ba chiar plăteau pentru asta.

Ce simbolizează uciderea femeilor însărcinate: „Distrugeau creația”

„Ca să ai starea euforică, să ucizi zece persoane, trebuie să ai lipsă totală de empatie. Este o persoană psihopată 100%, din toate punctele de vedere. Astfel de persoane pot fi așa din copilărie. Ca femeie, este ahtiată după putere, indiferent ce a făcut după aceea. Și-a revărsat puterea, nevoia de control peste altceva, nu știm ce a făcut după aceea, dar în orice caz a fost în poziție de control și e clar că a manipulat extraordinar.

E o selecție simbolică faptul că ucideau femei gravide, faptul că au făcut-o conștient. E satisfacția dublă, de sadism nici nu mai spun. Sadismul de care s-a dat dovadă a fost total pentru control. Avem un sadism cognitiv. E vorba de faptul că distrugeau creația, ori asta întâlnim mai ales la sataniști”, a explicat Brooks, pentru FANATIK.

Petrecerile de după vânătoare arată cât de psihopați erau lunetiștii bogați de la Sarajevo

Totodată, faptul că asasinii petreceau după ce omorau oameni nevinovați, arată cât de satisfăcuți erau. Întrebată dacă există posibilitatea ca unii dintre ei să fi avut o minimă urmă de remușcare și tocmai de aceea să se refugieze în alcool, la petrecerile de după măcel, Brooks spune că e exclusă această ipoteză și explică și de ce: „Faptul că petreceau după era ca o celebrare, nu vorbim despre înecarea amarului în alcool, aici e cu totul altceva. Nu aveau remușcarea să nu fie prinși. Psihopații sunt foarte calmi, iar euforia le dă o stare de relaxare și le vine să petreacă. Era o celebrare și făceau un bairam să celebreze asta”.

Întrebarea-cheie despre românca din dosarul „Safari Sarajevo”

Nu este, de asemenea, de ignorat faptul că după crimele din Sarajevo, românca să mai fi comis și alte asasinate, dat fiind că o astfel de experiență mulți și-ar dori să o repete, ca în cazul dependenților de droguri sau, cel puțin, trebuia să își satisfacă în alt mod nevoia de control asupra vieții celorlalți. În final, profiler-ul lansează o întrebare-cheie: „Mai e o dilemă: această româncă sigur a avut acces la niște cercuri, oricâte  milioane ar fi avut. Chiar dacă ești milionar, cum are cel căruia îi plătești încredere în tine, că nu leșini când pui mâna pe armă sau, din contră, că nu vei turna ce ai văzut acolo sau vei folosi totul ca șantaj? Deci e cineva în care cei care organizau acest safari uman aveau maximă încredere”.

Cum s-a aflat de vânătoarea umană de la Sarajevo

Dezvăluirile despre safari-ul uman de la Sarajevo, plin de acuzaţii potrivit cărora străini bogați ar fi plătit pentru a trage la oameni în timpul asediului oraşului (1992-1996) nu vin din documente oficiale de război, ci din investigaţii jurnalistice şi media independentă. Acest subiect a intrat în atenţia publică internaţională odată cu apariţia documentarului „Sarajevo Safari”, regizat de Miran Zupanič şi prezentat în 2022 la Al Jazeera Balkans Documentary Festival.

Ulterior, în 2025-2026, anchete jurnalistice şi plângeri penale (de exemplu depuse de scriitorul italian Ezio Gavazzeni la Parchetul din Milano) au scos la lumină testimoniale ale fostului agent bosniac Edin Subašić, ale fostei prim-ăriţe a Sarajevo-ului, Benjamina Karic, şi rapoarte ANSA/Reuters despre partea judiciară a cazului. Surse cheie pe tema acestui subiect includ documentarul „Sarajevo Safari” şi investigaţii publicate de agenţii internaţionale de presă precum Reuters, ANSA sau El País, care au relatat despre deschiderea unor anchete şi despre declaraţii ale martorilor.