News

Cine deține pădurile României! Romsilva și IKEA, cei mai mari proprietari

Cine deține pădurile României și cum a scăzut serios suprafața totală în ultimele trei decenii
17.09.2021 | 16:07
Cine detine padurile Romaniei Romsilva si IKEA cei mai mari proprietari
FANATIK îți spune totul despre marii proprietari de păduri. Sursa foto - colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

FANATIK a scris într-un amplu material pe care îl aveți AICI despre cum România a devenit țara care nu a știut să-și iubească pădurile. Mai mult decât atât, nu i-a păsat deloc de ele și nu o dată s-a dovedit a fi incapabilă să le gestioneze. Drept pentru care, la adăpostul banilor și cu susținerea directă a clasei politice, pădurile au sfârșit sub lama topoarelor.

Suprafața împădurită a scăzut încet, dar sigur de la peste șapte milioane de hectare la aproape șase și nu pare să se oprească această direcție. În urmă cu doi ani de zile, cei mai mari 15 proprietari privați de păduri din țară dețineau împreună peste 3,35 milioane de hectare, ceea ce reprezenta 51% din totalul fondului forestier.

ADVERTISEMENT

Cine deține pădurile din România!

În prezent, Rom­silva administrează și ea 3,13 milioane de hec­tare, ceea ce reprezintă 48%, fiind instituția numărul 1 la acest capitol. Trebuie specificat însă că după finalizarea procesului de retrocedare, Romsilva va administra doar 2,5 milioane de hectare de pădure.

În ultimii opt ani, în pădurile proprietate publică a statului, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 125.637 de hectare, din care 79.117 de hectare prin regenerări naturale și 46520 de hectare prin regenerări artificiale (împăduriri), pentru care s-au folosit peste 226 milioane de puieți forestieri.

ADVERTISEMENT

Dacă ne raportăm la jucători privați atunci trebuie să știți că cel mai important este Ingka Group, companie care deține și operează magazinele IKEA. Pădurile pe care aceștia le au în țara noastră ar ajunge undeva la de două ori suprafața Bucureștiului, cel mai mare oraș din țară.

Interesant este că în ultima perioadă, compania nu a mai cumpărat păduri pe plan local, dar s-a extins cu achiziții la nivel global. Astfel, IKEA a investit serios în Statele Unite ale Americii, dar și în Georgia.

ADVERTISEMENT

În 2019, ultimul an în care pandemia de coronavirus era încă o necunoscută, Ingka Investments România, societate prin care sunt deținute pădurile din România, a recoltat aproape 200.000 de metri cubi. Reprezentanții companiei spun însă că au plantat nu mai puțin de 2,6 milioane de puieți din momentul în care au cumpărat prima parcelă în țara noastră.

Mai mult decât atât, Ingka Investments România, firma care deține IKEA în România, nu a ezitat și și-a făcut propriul ocol silvic în țara noastră. Acesta se află în județul Vrancea, acolo unde compania are și cea mai mare parte a pădurilor.

ADVERTISEMENT

Câți bani pierde anual România din tăierile ilegale de pădure!

În ultimul Raportul de țară trimis la Bruxelles, autoritățile de la București au recunoscut că exploatarea intensivă a pădurilor românești a dus la o pierdere economică de aproximativ 6 miliarde EUR/an.

Așadar, negru pe alb, Executivul a transmis că toți acești bani se pierd într-un fel sau altul. Atenție, vorbim despre 6 miliarde de euro pe care statul român îi scapă printre degete. În fiecare an.

De vină ar fi, în mod evident, tăierile ilegale, unele pe care autoritățile se chinuie să le rezolve încă de la Revoluție. Activiștii de mediu spun însă că măsurile luate până acum au avut darul de a mai diminua catastrofa. Şi cam atât.

Pentru că, hoţii de lemne găsesc constant chichiţe în lege, programele şi aplicaţiile pe care Ministerul le propune pentru a stopa flagelul.

Cât lemn este tăiat ilegal din pădurile României!

Vă readucem aminte că, într-un interviu acordat în exclusivitate site-ului nostru, Gelu Puiu, fost secretar de stat, transmitea că tăierile ilegale nu sunt chiar atât de uriaşe. Culmea, acesta se lăuda că SUMAL 2.0 este fără de cusur.

A fost contrazis puternic de activiști care i-au dovedit că metoda marcării poate fi păcălită cu ușurință și „aranjată”. „Indiferent de metoda folosită la inventarierea arborilor în pădure, avem metode de calcul pe care le-am implementat în acest sistem. Fiecare metodă are eroarea sa pe picior. Este clar că fiecare măsurătoare are o anumită marjă de eroare, dar eu întreb retoric „dacă nu poți transporta masa lemnoasă și nu o poți introduce în sistem ilegal, eu cred că s-a descurajat în acest moment orice tentativă  de a scoate ilegal din fond forestier sau de a pune în valoare și a subdimensiona pe hârtii și să-ți rezolvi tu un volum mai mare astfel încât să-l poți transporta.

Pentru că legea pe partea transportului și modalitatea în care a fost proiectat SUMAL 2.0 descurajează fantastic. Pur și simplu nu mai ai nicio breșă în sistem SUMAL 2.0 prin care să-l poți ocoli, să-l poți fenta. Sunt două variante – ori folosești SUMAL 2.0, ori nu-l folosești. Dacă nu-l folosești îți asumi riscurile unui transport fără documente și atunci înseamnă că nu ești în sistem.

Realitatea nu este chiar așa cum este prezentată de unii și alții vis a vis de tăierile ilegale din România. Sunt, descoperim tăieri ilegale, avem în medie între 100 și 200 000 de mc anual pe care îi descoperim ca fiind tăiați ilegal. Dar până la alte sume și alte cifre e diferență mare”, explica Gelu Puiu.

ADVERTISEMENT