Alexandru Macoveiciuc a fost numit la începutul acestui an în Consiliul de Administrație al Casei de Comerț Unirea, compania deținută de către Ministerul Agriculturii, invenția lui Petre Daea pentru producătorii români. Mandatul de administrator al lui Macoveiciuc este unul definitiv, și-l va ține în această poziție până în aprilie 2027. În plus, la scurt timp după numire, Macoveiciuc avea să fie ales chiar președintele Consiliului de Administrație al Casei Unirea. Este cel de-al optulea loc de muncă de unde Alexandru Macoveiciuc încasează un salariu de la stat.
În primele luni din an, pozițiile de administrator la Casa de Comerț Unirea nu au fost remunerate însă, începând cu finalul lunii februarie, administratorii companiei deținute de către Ministerul Agriculturii sunt plătiți cu 4.800 lei net/ lună. Tot la începutul acestui an, pe lângă cei cinci administratori, Ministerul Agriculturii a numit și un nou director general în persoane lui Ionuț Radu, un legumicultor din Olt.
Oamenii numiți de Ministerul Agriculturii la Casa Unirea nu vor avea o misiune ușoară, după ce compania de stat a încheiat anul 2023 cu pierderi de 45,9 milioane lei. Asta în condițiile în care capitalurile proprii ale firmei de stat se ridicau la 35,5 milioane lei. Mai mult, datoriile cumulate anul trecut se adăugau la alte 11 milioane lei, datorii existente deja. De altfel, într-un raport de audit din martie 2024, într-o opinie separată, unul dintre auditori a scris că acționarii companiei ar trebui să ia în considerare dizolvarea societății.
„Societatea a prezentat situații financiare întocmite în baza contabilității de angajament, pierderi cumulate înregistrate în anii precedenți de 11.567.772 lei, la care se adaugă pierderea din anul curent în sumă de 45.972.780. În aceste condiții (…) Consiliul de Administrație trebuie să convoace AGA pentru discutarea continuării activității sau dizolvarea societății”, se arată în documentul citat, document care sublinia imediat că societatea nu avea un plan de afaceri care să schimbe destinul companiei de stat.
Mai mult, auditorii subliniau că firma ministerului înregistrează deja pierderi în anul curent. „Până la data emiterii raportului de audit, nu exista un plan de afaceri aprobat care să conducă la profit din exploatare semnificativ care să poată acoperii pierderile acumulate iar activitatea desfășurată în anul 2024 a generat pierderi din exploatare”, se mai arată în raportul de audit citat.
Alexandru Macoveiciuc, președintele Consiliului de Administrație al Casei de Comerț Unirea, este absolvent al Facultății de Științe Politice și Administrative a SNSPA, facultate făcută între anii 2004 și 2008. Încă din al doilea an de facultate (2005), acesta se angajează în presă, la ziarul Adevărul, unde lucrează la secția de politică. După mai puțin de un an și jumătate ca redactor pe politică, este avansat șef al secției de Politic a ziarului, post în care lucrează puțin peste un an.
În acest timp termină SNSPA-ul și se apucă de a doua facultate, Dreptul la universitatea privată Dimitrie Cantemir. Nu își dă însă și licența la această facultate, menționând că nu are vreo diplomă obținută. După anul 2009, Macoveiciuc renunță la jobul de jurnalist în favoarea celui de consultant politic, menționând că a fost coordonator de comunicare pentru campania electorală prezidențială din 2009.
În CV-ul public nu menționează pentru ce candidat a lucrat, însă pe profilul de LinkedIn precizează că după 2009, timp de doi ani și 9 luni a ocupat postul de consilier al președintelui senatului, funcție ocupată în acea perioadă de Mircea Geoană. Potrivit presei, Macoveiciuc a acordat în această perioadă servicii de consultanță pentru Niculae Bădălau (PSD), dar și pentru PNL.
Începând cu 2009, timp de 9 ani, se ocupă doar cu consultanța politică – îl găsim în grupul Smart Politics, alături de un alt consultant, Costin Ciobanu. În aceeași perioadă, între 2012 și 2016 se ocupă și cu consultanță de PR pentru Grupul Grampet, al lui Gruia Stoica.
Pare că, ținând cont atât de studiile sale cât și de experiența sa, Macoveiciuc nu are pregătirea necesară pentru a administra una dintre companiile statului. Totuși, în CV-ul său acesta menționează un training de „management și de organizare a companiei”, făcut în octombrie 2008 și organizat de CBC Romania. La fel, pot fi considerate drept calificare „cursurile de vânzări și programe motivaționale” pentru reprezentanții Amway.
Începând cu anul 2018, pentru Alexandru Macoveiciuc încep să curgă sinecurile la stat, fiind numit administrator în consiliile de administrație a unor companii diferite, de la ape minerale, la apărare și aviație.
Astfel, își începe seria de joburi la stat la Societatea Națională a Apelor Minerale (2018-2019), care este urmată de Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului – Minvest Deva (2019-2021), apoi Compania Națională a Uraniului (2020-2022), apoi trei ani este administrator special la IOR SA, companie producătoare de optică civilă și militară.
Din noiembrie 2021 este administrator în cadrul Romaero, companie strategică a țării, unde ocupă și postul de director general, până în ianuarie 2022. Urmează apoi companiile Radioactiv Mineral Măgurele, Uzina Mecanică Plopeni – o subsidiară a Romarm și compania Națională a Uraniului.
Toate aceste numiri în companiile de stat au venit în contextul în care, începând cu 2018, Alexandru Macoveiciuc a fost purtător de cuvânt al Ministerului Economiei (mandatele lui Andrușcă și Bădălău), apoi consilier al ministrului economiei (în mandatul lui Virgil Popescu), până în 2020. În 2021 revine în aceeași funcție, fiind în același timp și consilier al ministrului energiei, până în aprilie 2023.
În CV-ul publicat pe pagina Casei Unirea nu sunt menționate alte două locuri de muncă, tot la stat. Din 2021, Alexandru Macoveiciuc ocupă și funcția de șef serviciu comunicare (purtător de cuvânt) al companiei de stat Transgaz, societatea națională care administrează infrastructura de transport gaze naturale. De asemenea, Macoveiciuc este consilier și la o altă companie de stat, cunoscută pentru salariile mari de aici, anume Compania Națională pentru Controlul Cazanelor.
După ce și-a încheiat cariera la „Adevărul”, Alexandru Macoveiciuc a publicat un articol pe platforma CriticAtac, o platformă cunoscută pentru materialele cu orientare de stânga. Articolul, scris după criza financiară din anii 2008-2012, reia o serie de teme din presa occidentală, cu tinerii atrași de joburile bine plătite din finanțe, lipsa locurile de muncă bine plătite în alte domenii – generația abandonată „de cei 1%”. În material, acesta critică cohorta corporatiștilor de la noi, pe care-i consideră de dreapta, pe motiv că uită de solidaritatea socială.
„Pentru ei, sunt “banii lor” când e vorba de asigurări sociale, asigurări de sănătate și contribuții la fondul de pensii, dar sunt banii statului când e vorba de infrastructură urbană, de sistemul de educație care i-a format, sau de chestiuni esențiale precum: poliția care îi păzește, pompierul care le stinge incendiile sau masa de funcționari care fac ca statul să funcționeze”, scria Alexandru Macoveiciuc, susținând că acești corporatiști se pun în antiteză cu „funcționarul leneș și util”, față de care se consideră mai buni.
Articolul era scris în anul 2013, atunci când Macoveiciuc era doar consultant politic. Astăzi însă, acesta este plătit de din opt joburi de statul român. Astfel, pe lângă Casa Unirea, Alexandru Macoveiciuc a încasat în 2023 peste 120.000 lei de la Transgaz, alți 7.200 lei de la Ministerul Energiei și alți 42.900 lei, de la CNCIR SA.
La aceste sume se adaugă indemnizațiile de administrator: peste 73.000 lei, de la Uzina Mecanică Plopeni, 135.000 lei, Compania Națională a Uraniului, 8.600 lei de la Radioactiv Mineral Măgurele și alți 6.400 lei, de la Romaero.
În total, suma pe care a încasat-o anul trecut de la cele șapte locuri de muncă se ridică la 395.018 lei, adică aproape 33.000 lei lunar. La această sumă, din martie 2024 se adaugă și cei 4.800 lei, de la Casa Unirea.
Acesta are și propria sa firmă de consultanță, Knowlability SA, înființată în anul 2020. Anul trecut, firma a avut o cifră de afaceri de 67.000 lei și i-a adus un profit net de 37.000 lei.