Viorica Dăncilă a propus-o pe judecătoarea Dana Gîrbovan pentru postul de la ministerul Justiției înlocuind-o astfel pe Ana Birchall. Judecătoarea este președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România fiind considerată o apropiată a lui Florin Iordache.
Judecătoarea Dana Gîrbovan a fost propusă în cursul acestei după-amiezi pentru postul de ministru al Justiției în cadrul Comitetului Executiv Național al PSD. Dana Gîrbovan o va înlocui pe Ana Birchall care va fi propusă pentru postul de vicepremier pe parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.
Dana Gîrbovan s-a născut pe 3 septembrie 1978 la Jibou, județul Sălaj, oraș în care a absolvit Liceul Teoretic. Judecătoarea a terminat studiile la Facultatea de Drept în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar ulterior a studiat la Institutul Național al Magistraturii. Judecătoarea a intrat în magistratură în anul 2001 la Zalău, iar ulerior a fost promovată succesiv la judecătoria Oradea, Tribunalul Bihor, iar în noiembrie 2008 a devenit judecătoare la Curtea de Apel din Cluj, Secția Civilă.
În anul 2007 a fost numită președinte a Uniunii Naționale a Judecătorilor din România. Din această postură Dana Gîrbovan s-a implicat în dezbaterile legate de controversele majore din interiorul sistemului juridic din România, iar în 2011 a candidat pentru un post de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Dana Gîrbovan este căsătorită și are doi copii.
”Menţinerea interesului SRI într-un dosar, până la finalizarea acestuia, nu are suport legal şi că folosirea noţiunii de „câmp tactic” – prin raportare la faza de judecată – este inadmisibilă. “Câmp tactic” pentru un serviciu secret presupune nu doar o atitudine pasivă, ci şi desfăşurarea unor acţiuni secrete specifice care pot influenţa şi vicia actul de justiţie, ceea ce încalcă principiul unui proces public şi echitabil”, spunea Gîrbovan într-un interviu din iulie 2015.
Dana Gîrbovan a susținut adoptarea celebrei OUG 13 care a provocat proteste masive în stradă în urmă cu doi ani. La vremea respectivă judecătoarea argumenta că este nevoie să fie introdus un prag valoric al prejudiciului de la care abuzul în serviciu devine faptă penală.