Întregul mapamond este cu ochii pe Kamala Harris, prima femeie vicepreședinte din istoria SUA și principala contracandidată a republicanului Donald Trump. Deși nu este om care să nu fi auzit cel puțin o dată numele său, puțini sunt cei care știu cine este, de fapt, candidata democrată ce visează încă din copilărie să devină prima femeie președinte din istoria SUA.
Kamala Devi Harris s-a născut pe data de 20 octombrie 1964, în orașul Oakland, din California, într-o familie de imigranți, într-o perioadă în care cetățenii din SUA erau segregați în funcție de rasă, iar căsătoriile interrasiale erau interzise prin lege.
Tatăl său, Donald Harris este jamaican și a emigrat în Statele Unite pentru a studia economia la Universitatea Berkeley din California. Acolo, a întâlnit-o pe Shyamala Gopalan, o indiancă ce a emigrat în SUA la sfârșitul anilor 1950 și care a obținut doctoratul în nutriție și endocrinologie, devenind ulterior o renumită cercetătoare în cancerul la sân.
În cartea “The Truths We Hold,” pe care a lansat-o în anul 2019, Kamala Harris a dezvăluit că părinții săi ”s-au cunoscut și s-au îndrăgostit la Berkeley, participând la mișcarea pentru drepturile civile”, iar numele său se pronunță, de fapt, „comma-la, la fel ca semnul de punctuație” care înseamnă floare de lotus, un simbol al culturii indiene.
În copilărie, Kamala Harris a mers la o școală într-un cartier alb din California, însă după divorțul părinților s-a mutat împreună cu mama și sora ei, în orașul canadian Montreal. Câțiva ani mai târziu, s-a întors în SUA pentru a studia la Universitatea Howard, din Washington DC, unde a obținut o diplomă în științe politice și economie.
Ulterior, a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Hastings din California, iar după absolvirea ei a lucrat timp de trei decenii în calitate de procuror. A fost adjunct al procurorului districtual pentru Alameda County din Oakland, după care procuror districtual al San Francisco, iar în 2011 a devenit prima femeie de culoare și prima persoană de origine asiatică ce a fost aleasă în funcția de procuror general al Californiei.
Din anul 2014, este căsătorită cu Doug Emhoff, avocat specializat în litigii din zona divertismentului, născut într-o familie de evrei din clasa de mijloc.
Kamala Harris a intrat pe scena politică americană în anul 2015, atunci când și-a depus candidatura pentru Senat, vizând să o înlocuiască pe Barbara Boxer, senatoarea de tradiție a Californiei.
Susținută atât de președintele de la vremea respectivă Barack Obama, cât și de vicepreședintele Joe Biden, Harris a câștigat alegerile devenind prima femeie de origine asiatică și a doua de culoare care a obținut un loc în camera superioară a Congresului. În anul 2020, ea avea să intre din nou în istorie după ce a devenit prima femeie vicepreședinte al SUA.
În ultimii patru ani, presa de peste Ocean a vorbit în mod constant despre relația tensionată dintre Kamala Harris și președintele SUA, dar și despre implicarea limitată pe care aceasta a avut-o în misiunile oficiale ale administrației Biden.
S-a vehiculat că vicepreședinta SUA a fost însărcinată cu probleme extrem de dificile precum imigrația, drepturile de vot în statele republicane şi cu alte chestiuni considerate fără ieșire.
De asemenea, au existat informații cu privire la stilul său toxic de conducere și a acuzată de membri personalului său că a refuzat în nenumărate rânduri să își asume responsabilitatea pentru eșecurile sale, dând vina pe alții.
În urmă cu câțiva ani, Kamala Harris a mărturisit că încă din copilărie visa să devină prima femeie președinte al SUA. Visul său a început să prindă contur atunci când actualul președinte al SUA, Joe Biden, s-a retras din cursa pentru Casa Albă și a anunțat că o va sprijini în lupta împotriva fostului președinte american Donald Trump.
La scurt timp după ce a și-a anunțat candidatura pentru cea mai puternică funcție din lume, democrata a devenit treptat favorită în sondaje surclasându-l pe republicanul Donald Trump, care până la retragerea lui Biden conducea detașat. Însă, pe măsură ce ne apropiem de alegerile prezidențiale cursa dintre cei doi devine din ce în ce mai strânsă.
Având în vedere faptul că cele mai recente sondaje din SUA indică un echilibru aproape perfect între candidata democrată și fostul președinte al SUA, fiecare având aproximativ 47% din intențiile de vot ale cetățenilor, specialiștilor le este greu să se pronunțe.
SUA are un sistem electoral foarte complex în care doar votul popular este cel ce contează, iar soarta alegerilor este de fiecare dată decisă de șapte state numite „swing states”. Este vorba despre Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin, care vor juca un rol crucial în determinarea viitorului lider de la Casa Albă.
În ultimele luni, candidata democrată la cea mai puternică demnitate din lume a dat asigurări că dacă va câștiga alegerile prezidențiale va continua politica lui Joe Biden de ajutorare a Ucrainei și și-a exprimat dorința de a-l vedea înfrânt pe Vladimir Putin.
Astfel, într-o lume care se confruntă cu tendințele expansioniste ale Rusiei, dar și cu tensiunile generate de escaladarea Războiului din Orientul Mijlociu, comunitatea internațională urmărește cu atenție alegerile prezidențiale din SUA și se întreabă dacă este sau nu Kamala Harris cea care va aduce pacea la nivel mondial.
Rămâne de văzut în ce direcție se va îndrepta SUA și cum vor evolua lucrurile la nivel mondial, după data de 5 noiembrie 2024, atunci când americanii își vor alege liderul.