Mark Rutte este un politician olandez în vârstă de 58 de ani, născut la Haga. A fost prim-ministru al țării sale pentru o perioadă îndelungată, între 14 octombrie 2010 – 2 iulie 2024. De asemenea, a fost președinte al Partidului Popular pentru Libertate și Democrație din 2006 până în 2023.
În perioada în care a condus Olanda, a ajuns să fie un personaj destul de antipatizat în România. Alături de fostul cancelar austriac Karl Nehammer, Rutte a fost principalul opozant al intrării mai rapide a țării noastre, împreună cu Bulgaria, în spațiul Schengen, chestiune care s-a întâmplat totuși în cele din urmă, după cum se știe deja foarte bine.
După ce nu a mai îndeplinit funcția de premier al Olandei, mai exact de la data de 1 octombrie 2024, Mark Rutte a preluat rolul de secretar general al NATO. Acolo l-a înlocuit pe norvegianul Jens Stoltenberg, cel care l-a avut drept secretar general adjunct pe românul Mircea Geoană și care a ajuns atunci la bun sfârșit cu mandatul său.
Singurul contracandidat al lui Rutte la șefia NATO a fost chiar Klaus Iohannis, fostul președinte al României. Olandezul a câștigat destul de detașat această bătălie, după ce a avut parte de sprijin puternic chiar și de la Donald Trump, după cum chiar liderul de la Casa Albă a afirmat la momentul respectiv.
Mark Rutte a vorbit la „Renew Europe Global Forum 2026”, eveniment ce a fost organizat chiar în Parlamentul European, despre importanța flancului estic, din care face parte și România în mod evident, în configurația generală a NATO.
Astfel, el a dorit să sublinieze că această chestiune nu ar fi fost posibilă în niciun caz dacă în țara noastră comuniștii ar fi rămas la putere și după 1989, așa cum de altfel a mărturisit că era convins la un moment dat că se va întâmpla.
„Am crescut cu ideea că Nicolae Ceaușescu va domni veșnic în România. Acum România este membră a Uniunii Europene și a NATO. Acestea sunt evenimente majore în istorie și să nu uităm ce am traversat colectiv și cât de important este acest lucru. Nu este vorba despre mine personal, ci despre efortul comun al NATO. Sunt foarte fericit că România, ca stat membru, face parte din această comunitate și recunoaște valoarea alianței”, a spus Rutte.
Ca orice olandez care se respectă, și Mark Rutte este un mare fan al mersului pe bicicletă. În acest sens, chiar el a dezvăluit în urmă cu ceva timp că, cel puțin pentru o anumită perioadă din timpul petrecut ca prim-ministru al țării sale, obișnuia să meargă foarte des cu bicicleta la birou.
„Nu am mai pedalat așa mult de 10 ani, dar în ultimii doi ani am avut din nou propria mea bicicletă, iar, când vremea permite, merg spre birou în acest mod”, a spus el pentru World Economic Forum.
Iar, când a fost întrebat de ce se întâmplă acest fenomen în Olanda, a oferit următorul răspuns: „Olandezii adoră să meargă pe bicicletă pentru că suntem o țară mică. Trebuie doar să ajungem din punctul A în punctul B. Bineînțeles că mașina este o opțiune, dar există aglomerație, plus impactul asupra mediului. Încă de pe timpuri, de la finalul secolului al 19-lea, obișnuim să mergem cu bicicleta”.
Olandezii au făcut din mersul pe bicicletă un adevărat stil de viață. Nicio altă țară de pe Glob nu se poate lăuda cu performanța atinsă de „țara lalelelor” când vine vorba despre numărul total de biciclete existente pe teritoriul ei, raportat la populația totală. De exemplu, în 2018, conform sursei citate anterior, în Olanda erau considerabil mai multe biciclete decât oameni: 23 de milioane față de 17 milioane.
„Am fost uluit să văd cât de multe semafoare pentru biciclete și piste avem acum, mult mai multe față de acum 10 ani. Ele nu sunt doar în orașe, ci și în comunitățile locale dintre orașe, ceea ce face mersul pe bicicletă foarte sigur și foarte ușor, în mod special pentru copii atunci când merg la școală.
Acest întreg sistem le oferă oamenilor un imbold să folosească această alternativă foarte sănătoasă de transport”, și-a încheiat Mark Rutte pledoaria în favoarea mersului pe bicicletă.
Este unanim recunoscut în toate mediile științifice din lume faptul că mersul pe bicicletă aduce doar efecte pozitive asupra organismului uman, fie că vorbim despre sănătatea trupească, dar și despre cea mintală.
În primul rând, pedalatul frecvent menține un ritm cardiovascular optim, cu impact direct asupra inimii, plămânilor și sistemului circulator. De asemenea, creșterea rezistenței cardiovasculare este direct influențată în mod pozitiv de această activitate, cu efecte evidente inclusiv asupra stării de bine generale, în primul rând la nivel mental.
În plus, mersul pe bicicletă este de preferat în detrimentul altor activități fizice prin prisma faptului că presupune o presiune mai mică asupra inimii, ceea ce înseamnă menținerea unui ritm cardiac foarte apropiat de cel optim.
Mai mult, este evident și că pedalatul ajută la pierderea kilogramelor în plus, acolo unde este cazul, în mod evident. Nu în ultimul rând, această activitate este mai mult decât benefică și când vine vorba despre îmbunătățirea tonusului muscular și sănătatea oaselor.
În toamna anului trecut, cu ocazia unei vizite în România, secretarul general NATO a participat și la o discuție deschisă cu studenții și profesorii de la Universitatea din București. Printre altele, a fost întrebat la un moment dat și cum reușește să elimine stresul provocat de îndatoririle presupuse de exercitarea unui rol atât de important la nivel mondial.
Răspunsul său a fost catalogat drept unul destul de surprinzător. Mark Rutte a explicat că, în timpul liber, încearcă să doarmă cât mai mult posibil:
„Ador ce fac, asta mă ajută să nu fiu stresat. Cel mai bun mijloc de eliminare a stresului este somnul, cel mai mare hobby al meu e să dorm. Vă recomand să dormiți suficient, să faceți mișcare, să vă vedeți cu prietenii și să vă distrați mult. Eu și colegii mei de la NATO ne distrăm mult împreună și e foarte important.
Putin va câștiga doar când va începe să se distreze cu ai săi. Urăște să ne vadă că ne simțim bine, fie că bârfim, fie că facem strategii, când râdem împreună”.