Guvernul a publicat pe 26 noiembrie raportul final al procesului de selecție pentru conducerea Nuclearelectrica, una dintre cele mai mari companii de stat, ce are în administrare Centrala Nucleară de la Cernavodă. Procesul de selecție al noilor administratori fusese încheiat în 24 noiembrie, cu patru zile înainte de expirarea termenului limită dat de Comisia Europeană pentru închiderea jalonului din PNRR privind numirile în fruntea companiilor din energie.
Nu e clar încă dacă Comisia Europeană va accepta închiderea acestui capitol din PNRR, în condițiile în care anterior își exprimase rezervele cu privire la numirile din fruntea a 13 companii, toate în subordinea Ministerului Energiei. După ce Comisia s-a plâns de politizarea acestor companii, Executivul s-a grăbit să revoce din funcție 40 de administratori și să reia procedurile de selecție în speranța de a primi banii din PNRR pe jalonul 121.
La Nuclearelectrica, dintr-un total de cinci noi administratori, numiți acum în 24 noiembrie, trei sunt cu afiliere politică. Unul dintre aceștia este Laurențiu Nicolae Cazan, fost deputat PNL în legislatura 2020 – 2024, care, după ce nu a mai prins un nou mandat la alegerile trecute (deși s-a aflat pe locul doi pe listele PNL de la Vâlcea), a ajuns în fruntea uneia dintre cele mai importante companii de stat.
Mai mult, Laurențiu Cazan nici măcar nu este nou în această funcție, fiind numit administrator provizoriu al Nuclearelectrica în luna aprilie a acestui an, odată cu revocarea foștilor administratori. Asta înseamnă că el a intrat în procesul de selecție din postura de administrator provizoriu, reușind să obțină un mandat întreg, până în februarie 2027.
„Avocat cu 19 ani de experiență juridică, deputat în Parlamentul României în legislatura 2020-2024 şi administrator în mediul privat; având o carieră consolidată în domeniul dreptului, administrației publice şi a guvernanței corporative.
Experiență extinsă în conducerea şi coordonarea entităților publice şi private, în activitatea legislativă şi în relațiile internaţionale; cu integritate profesională, viziune strategică şi rezultate concrete în consolidarea proceselor legislative, administrative şi manageriale”, se descrie acesta în CV-ul său de pe site-ul Nuclearelectrica.
Laurențiu Cazan practica avocatura începând cu anul 2017 la Râmnicu Vâlcea și, tot potrivit CV-ului său, are la activ „peste 500 de litigii complexe … cu rezultate favorabile în cauze de importanță majoră”. Mai menționează experiența în „elaborarea, negocierea și revizuirea de contracte comerciale cu valoare cumulată de milioane de euro”.
În anul 2015, veniturile sale din avocatură se ridicau la suma de 67.000 lei, ceea ce reprezenta de circa trei ori salariul mediu net anual (22.300 lei). Echivalentul acestei sume astăzi ar fi circa 110.000 lei, ceea ce în anul 2015 reprezenta un venit decent pentru un avocat.
În declarația de avere din anul 2020, depusă la începerea mandatului de parlamentar, veniturile sale anuale din avocatură scăzuseră la 24.000 lei, adică circa 2.000 lei net/ lunar. Această sumă reprezenta circa 2/3 din salariul mediu net din anul 2019, care ajunsese la 3.000 lei. Vorbim de un venit modest, puțin peste salariul minim, tipic pentru un angajat entry-level, și nu pentru un avocat cu 13 ani experiență.
Soția sa, care lucra la Camera Deputaților, avea un venit de trei ori mai mare.
Laurențiu Cazan este licențiat în drept la Universitatea Româno-Germană din Sibiu (2005), iar până în anul 2010 avea să termine trei programe de master tot în științele dreptului, de această dată la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.
În ultimul an de mandat ca parlamentar acesta avea facă și cursurile post-universitate de siguranță națională la Universitatea de Apărare Carol I.
În ceea ce privește experiența de „administrator în mediu privat”, Laurențiu Cazan menționează că între anii 2003 și 2007 a fost unic acționar și director al firmei SC Iulcom SRL din Băile Olănești. Vorbim de perioada în care acesta era student la drept în Sibiu. Deci în perioada ultimilor doi ani de studiu, plus perioada în care făcea două mastere la „Lucian Blaga”, acesta conducea și activitatea de zi cu zi a firmei sale.
Nu există date privind rezultatele financiare ale firmei Iulcom SRL în această perioadă, însă în anul 2008, firma declara o cifră de afaceri de 2,2 milioane lei, un profit de 64.000 lei și datorii de peste 800.000 lei. Firma care astăzi are o cifră de afaceri de 8,4 milioane lei (și un profit de puțin peste 100.000 lei, cu datorii de 7,7 milioane) este deținută de Zdarcea Lucian. Acesta este persoana către care Laurențiu Cazan i-a concesionat firma în anul 2007.
De asemenea, acesta este angajat al firmei de construcții Cazicom SRL, firmă cu o cifră de afaceri de peste 65 milioane lei, deținută de către Ion Cazan, tatăl lui Laurențiu Cazan și un prosper om de afaceri din Vâlcea.
Potrivit ultimei declarații de interese depuse în anul 2024 la Camera Deputaților, Cazicom SRL avea contracte cu statul în derulare în valoare de circa 95 milioane lei.
Laurențiu Cazan și-a mai încercat norocul și cu o firmă în energie, Evoenergy SRL. Înființată în anul 2014, aceasta însă nu a înregistrat venituri și a fost radiată în 2020. În același an 2014 s-a încercat numirea lui Laurențiu Cazan în Consiliul de Administrație al ETA SA, societatea de transport public din Râmnicu Vâlcea, însă fără succes.
În anul 2015 avea însă să ajungă în CA-ul companiei din energie CET Govora, unde avea să rămână timp de zece luni, iar apoi, în următorii doi ani, avea să fie numit în Consiliul de Supraveghere al aceleiași companii.
În aprilie 2016 compania cere însă în instanță intrarea în insolvență în condițiile în care avea datorii de peste 430 milioane lei. Administrator judiciar este desemnată firma Euro Insol, condusă de către celebrul avocat Remus Borza, cel care a redresat și Hidroelectrica după ce ajunsese pe mâinile „băieților deștepți din energie”. În prezent, compania se află încă în reorganizare judiciară.
Totuși, în anul 2019, administratorul judiciar îi acționează în instanță pe 18 dintre foștii directori ai CET Govora pentru prejudiciul creat în perioada 2007 – 2016. Potrivit firmei de insolvență, prejudiciul ar fi fost de 463 milioane lei, după ce ar fi fost încheiate mai multe contracte pentru livrarea energiei termice sub costul de producție. Printre cei 18 foști directori chemați în instanță se numără și Laurențiu Cazan.
În luna iunie Tribunalul Vâlcea a dat o primă decizie în acest proces, obligându-i pe foștii directori la plata sumei de 1,23 milioane lei către societatea CET Govora. Decizia instanței nu e definitivă, ea fiind deja atacată în apel de către ambele părți.