ADVERTISEMENT
News

Cine este femeia care a salvat viața a peste 90.000 de copii. S-a impus într-o lume dominată de bărbați și schimbat mentalitatea mamelor

Autori: Cristian Ghindă, Narcis Roșioru | 29.05.2020 | 16:16
Cine este femeia care a salvat viața a peste 90.000 de copii. S-a impus într-o lume dominată de bărbați și schimbat mentalitatea mamelor
Cine este femeia care a salvat viața a peste 90.000 de copii. S-a impus într-o lume dominată de bărbați și schimbat mentalitatea mamelor. Sursa foto: Hepta.ro / Wikipedia

La începutul secolului XX, când femeia care a salvat viața a peste 90.000 de copii începea munca titanică, celebrul cartier Manhattan din New York era ticsit de oameni, iar febra tifoidă, pojarul și dizenteria făceau tot mai multe victime în rândul celor mici.

ADVERTISEMENT

Femeia care a salvat viața a peste 90.000 de copii

în 1098, când Sara Josephine Baker, femeia care a salvat viața a peste 90.000 de copii, a devenit director al Biroului pentru Igiena Copilului din cadrul Departamentului de Sănătate din New York, aceasta a decis să schimbe abordarea învechită a autorităților, informează BBC.

Îndreptându-și atenția către cartierele de locuințe, specialistul în îngrijirea copilului a dispus amplasarea unor stații de lapte curat, a trimis pe teren asistente medicale și a început să educe mamele cu privire la germeni și igiena copiilor.

ADVERTISEMENT

La acea vreme, o treime din copiii care se nășteau în New York mureau până la vârsta de 5 ani, iar 1.500 de copii decedau în fiecare vară. În plus, este posibil ca acest număr să fi fost și mai mare, întrucât Baker a descoperit că inspectorii sanitari nu raportau toate cazurile de copii bolnavi și nici nu făceau verificări în tot orașul.

Spre finalul primului ei an de director, rata mortalității infantile a scăzut în oraș cu aproape 1.200 de decese, mare parte datorită atenției pe care Baker a acordat-o cartierelor aglomerate.

ADVERTISEMENT

Cum a revoluționat Baker modul de îngrijire al copiilor

„Mergea în locuri în care alții nu îndrăzneau”, spune Elena Conis, istoric pe partea de medicină și sănătate publică de la Universitatea Berkeley din California.

Funcția de director a găsit-o pe Baker într-o etapă a medicinei în care doctorii puteau să prevină anumite afecțiuni contagioase, nu doar să trateze simptomele.

ADVERTISEMENT

Astfel, cu ajutorul științelor medicale, departamentul pentru care lucra putea să testeze oamenii pentru diverse bacterii, să pună un diagnostic și să vaccineze locuitorii din New York de la acea vreme.

Cu toate acestea, când a început să lucreze, doctorița a descoperit că unii dintre colegii săi nu foloseau toate uneltele la care aveau acces atunci.

ADVERTISEMENT

Prima sarcină a lui Baker a fost să inspecteze copiii din școli, dar aceasta povestea în autobiografia sa că totul a fost „o farsă patetică”. Într-o oră trebuia să ajungă la trei școli, ceea ce nu i-a permis să examineze prea mulți copii.

„În anumite momente, nu puteam să nu mă gândesc la faptul că și munca mea era nesemnificativă întrucât, chiar dacă îmi dădeam silința, știam că nu voi realiza nimic bun”, mărturisește Baker în cartea vieții sale.

ADVERTISEMENT

După ce superiorul său a descoperit că locuințele inspectate de Baker aveau cazuri de dizenterie, în timp ce altele, din imediata apropiere, inspectate de un alt coleg, nu aveau înregistrate astfel de cazuri, șeful departamentului s-a prins de faptul că ceilalți făceau raportări false.

Drept urmare, ceilalți inspectori au fost dați afară, iar femeia a ajuns asistent al supraveghetorului-șef, apoi în 1907 a devenit asistent al Comisarului pentru Sănătate, iar scopul său a fost acela de a face cât mai mulți copii sănătoși.

După un an de zile, lui Baker i s-a oferit funcția de director al Biroului pentru Igiena Copilului din New York, primul de acest gen din Statele Unite și, cu toate că avea autoritate asupra întregului oraș, și-a concentrat atenția pe Hell’s Kitchen, un cartier din vestul Manhattan.

Cartierul era ticsit de  oameni, fără un sistem de canalizare eficient, în care lipsea îngrijirea medicală și era plin de fum de la fabricile din zonă, iar locuitorii erau ignorați de autorități, catalogați ca fiind cazuri fără vindecare.

Până în 1911, rata mortalității infantile în întreg orașul a scăzut la 40%, după ce Baker a trimis asistente medicale în locuințele afectate de boli pentru a instrui mamele despre pericolul germenilor, a le sfătui să alăpteze și să evite laptele din comerț, de teama bacteriilor.

Mamele din New York au fost învățate inclusiv cum să-și îmbrace copiii pe timpul verilor și cât de des să îi spele, acestea fiind învățate și cum să facă o ventilație optimă a aerului în locuințe.

Schimbările, chiar dacă acum par banale, au duc în acea vară la scăderea cu 1.200 a deceselor în rândul copiilor din acel cartier.

În plus, Baker a realizat o nouă formulă de lapte praf și a susținut ideea de a licenția moașe pentru mamele care nu se simțeau confortabil cu medicii bărbați.

A dovedit că cei mici au nevoie și de iubire

Programele de prevenție și igienă la copii nu au fost singurele care au făcut-o pe Baker să se remarce. În 1915, Baker a intervenit în cazul unui spital de copii din Randal Island, acolo unde aproape jumătate dintre micuți au decedat, cu toate că îngrijirea medicală era corespunzătoare.

Din acest motiv, specialista a decis să încerce un lucru nou și a trimis copiii spre îngrijire mamelor din Lower East Side, iar rata mortalității a scăzut la jumătate.

„Baker a fost prima care a demonstrat științific că cei mici au nevoie și de iubire”, spune Helen Epstein, în introducerea la autobiografia celebrei doctorițe.

Până în 1923, rata mortalității infantile din New York ajungea să fie cea mai mică dintre toate orașele mari din Statele Unite și Europa, iar 35 de state americane au decis să aplice modelul de sănătate al lui Baker.

Nu toți au văzut însă munca revoluționară a lui Baker ca pe un lucru bun. După ce, alături de alți colegi, a susținut Actul Sheppard-Towner, o lege care presupunea un program național de sănătate cu fonduri federale pentru maternități și centre de îngrijire a copiilor, Asociația Medicală Americană s-a întors împotriva ei.

În momentul în care legea a fost dezbătută în Congres, un reprezentant AMA a spus: „Ne opunem acestei legi pentru că, dacă ai de gând să salvezi viețile acestor mame și copii din banii publici, ce-i va mai motiva pe tinerii bărbați să studieze medicina?”.

Cu alte cuvinte, mai puține cazuri de boală în rândul femeilor și copiilor însemna mai puțin de lucru pentru medicii bărbați.

Baker s-a retras din cadrul Biroului pentru Igiena Copilului în 1923, dar munca sa a continuat și după părăsirea departamentuui. A publicat sute de articole în jurnale de specialitate și ziare, precum și cinci cărți despre igiena copilului.

În plus, a fondat Asociația Americană pentru Igiena Copilului, al cărui președinte a devenit în 1917 și a ocupat funcția de președinte al Asociației Medicale pentru Femei în 1935.

Ultimii ani din viață i-a petrecut la o fermă din New Jersey alături de partenerul său, scriitorul Ida Wylie, și prietena lor Louis Pearce, un patolog celebru american. Sara Josephine Baker a decedat în 1945, din cauza unei forme de cancer.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 841. 32 pagini + CD. Doar 10lei!